Biserica fortificată din Miercurea Sibiului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Biserica evanghelica din Miercurea SibiuluiSB (95).JPG
Poziționare
Localitateoraș Miercurea Sibiului
JudețSibiu
Țara România
Adresa219-221
Edificare
Data finalizăriisec. XIII-XIX
Clasificare
Cod LMISB-II-a-A-12464
Cod RAN144937.08
Altarul monumental realizat în stilul barocului transilvănean de Simon Wolff și Johann Weiß
Nava spre ieşire
Statuia profetului Aaron care flanchează tabloul altarului
Moise și cele 10 porunci

Biserica evanghelică fortificată din Miercurea Sibiului este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul orașului Miercurea Sibiului.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 144937.08.[2]

Ansamblul este format din trei monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Miercurea Sibiului, mai demult Mercurea, Mercurea Sibiului (în dialectul săsesc Reismuert, în germană Reussmarkt, Reußmarkt, Reissmarkt, în maghiară Szerdahely, Szászszerdahely) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1291[4].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Cetatea bisericească a fost construită în nordul pieței spațioase din centrul localității. În mijlocul ei se află o bazilică romanică, cu un turn zvelt în partea de vest, ce datează din secolul al XIII-lea. Biserica și zidul de incintă, cu un plan oval, au fost transformate în secolul al XV-lea. Spre interiorul zidului de incintă sunt adosate camere de provizii pe trei niveluri. Accesul la camerele de provizii se face și printr-un drum de strajă ce deservește metereze, guri de păcură și bovindouri fortificate. În anul 1783 au avut loc transformări importante: corul a fost extins spre est, iar nava principală și colateralele au fost boltite pe bolți avela ce se sprijină pe arce dublouri. Între anii 1995 și 2005 au fost efectuate lucrări majore de reparații, la care a participat și Comunitatea sașilor stabiliți în Germania[5].

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ansamblul bisericii evanghelice fortificate