Biserica fortificată din Seleuș (Daneș)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Seleuș, comuna Daneș (vedere aeriană)

Biserica evanghelică fortificată din Seleuș (Daneș) este un ansamblu de monumente aflat pe teritoriul satului Seleuș, comuna Daneș.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Seleuș, mai demult Seleușul Mare (în dialectul săsesc Grisz-Alesch, Grîsâleš, în germană Groß-Alisch, în maghiară Keménynagyszőllős, Nagyszőllős, Szőllős) este un sat în comuna Daneș din județul Mureș, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității, aflată într-o vale laterală a Târnavei Mari, datează din anul 1348. Aflat inițial pe pământ nobiliar, spre sfârșitul secolului al XIV-lea Seleușul devine sat liber în Scaunul Sighișoara[1].

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Seleuș, comuna Daneș

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica sală, care are hramul Sfântul Ladislau, este atestată documentar în 1476. La începutul secolului al XVI-lea au avut loc ample lucrări de fortificare, cu un zid de incintă cu un plan poligonal neregulat și un turn de poartă masiv, la sud de biserică, cu drum de strajă deschis și acoperiș piramidal. În secolul al XIX-lea biserica a fost lărgită spre vest. Altarul baroc datează din 1713 și a fost realizat în atelierul lui Andreas Hermann din Sibiu. Amvonul și cristelnița datează din anul 1823, iar orga din anul 1844[2]. Cele două clopote din turnul clopotniță au fost turnate în secolul XV.

Fortificațiile au fost dărâmate în secolul XIX, iar în loc s-a construit zidul de 2 m înălțime. .

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hermann Fabini, pag.176
  2. ^ Hermann Fabini, pag.176

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăștie, în vol. In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european. Cluj-Napoca, 2003.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]