Teaca, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teaca
Teke
Tekendorf
—  Sat  —
Teaca
Teaca
Teaca se află în România
Teaca
Teaca
Teaca (România)
Localizarea satului pe harta României
Teaca se află în Județul Bistrița-Năsăud
Teaca
Teaca
Teaca (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: Coordonate: 46°54′37″N 24°30′23″E / 46.91028°N 24.50639°E / 46.91028; 24.5063946°54′37″N 24°30′23″E / 46.91028°N 24.50639°E / 46.91028; 24.50639

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Bistrița-Năsăud
Comună Teaca

SIRUTA 34994
Prima atestare documentară 1318

Populație (2011)
 - Total 1.815 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 427345
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Teaca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Teaca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Teaca (în dialectul săsesc Tekenderf, în germană Teckendorf, Tekendorf, în maghiară Teke) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului Teaca a purtat mai multe nume cum ar fi: Teke (1318), Opidum Teke (1446), Vilia Theke (1464), Tyaka (1808), Tekendorf (1854).

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Teaca este situată pe DN 15A Reghin-Bistrița, la 25 km de Reghin și la 33 km de Bistrița, pe cursul superior al râului Dipșa.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice atestă atât satul Teaca, cât și localitățile componente, ca datând încă din perioada neoliticului. [2] Zona a fost populată de sași pe la 1161-1241. Localitatea Teaca este atestată documentar din 1318 sub numele Theke, când comitele de Alba Iulia, la data de 14.10.1318, raportează regelui Carol Robert că moșia Șoimuș (Stupini) a dat-o magistratului Petru. Pentru ducerea la îndeplinire a fost încredințat parohul Eberhard din Teke (Teaca). Teaca a fost posesiune a mai multor familii nobiliare. În anul 1403 și-a început activitatea școala din localitate. Cu îngăduința lui Ladislau I al Ungariei, din 1486 a devenit târg și tot atunci groful Szobi Mihály eliberează iobagii din sat. Târgul a devenit renumit pentru pescuit și viticultură, berea fiind interzisă. În timpul reformei religioase, maghiarii au trecut la calvinism, iar sași la luteranism, între cele două culte legându-se o alianță pentru conducerea orașului. Inițial alianța a fost condusă de calviniști dar pentru următori 300 de ani au condus luteraniștii.

În 1610 Giorgio Basta a dat foc orașului. În secolele XVII-XVIII târgul a aparținut familiei nobiliare maghiare Wass. Un ordin regal de cavalerie a fost așezat aici pentru apărare, în 1764 și a rămas aici 100 de ani. Iezuitul Mathias Schmidt înființează în 1771 o parohie romano-catolică în limba maghiară, ce a atras o parte din calviniști, însă nu și pe luteraniști care s-au opus. Cu ajutorul autorităților imperiului, Michael Groh înlătură vechea conducere a târgului și impune conducerea bisericii catolice, păstorii români și țiganii așezați la periferie s-au alăturat bisericii catolice maghiare. Maghiarii calviniști rămași și-au întemeiat și ei o biserică separată de cea catolică în anul 1791.

În 1805 orașului avea 8 preoți, 429 de țărani liberi, 74 de văduve, 21 de țigani și 11 jeleri români. Cele 4 grupuri etnice au trăit izolate geografic, pe străzi diferite, până la al Doilea Război Mondial.

În 1843 se deschide prima farmacie din oraș. În revoluția din 1848 răsculații români au tăbărât în oraș, alături de doi la sută din legiunea săsească. Autoritățile orașului au solicitat părăsirea Comitatului Cluj în 1850 și au cerut integrarea în Districtul Bistriței.

În 1860 s-a înființat o comunitate evreiască în oraș, evreii și-au permis primul Rabin doar în anul 1884. În 1876 s-a înființat și o parohie Greco-Catolica.

În 1936 biserică ortodoxă preia fosta biserică greco-catolică.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1896 avea 2.360 locuitori dintre care 1.126 de germani, 599 de maghiari, 451 de români, 184 de evrei, armeni și alții. În 1941 avea 2.935 locuitori dintre care 1.110 de maghiari, 928 de români, 745 de germani, 139 romi, 12 de evrei și un sârb. La recensământul din 2002 avea o populație de 2.089 locuitori dintre care: 1.369 români, 484 maghiari, 196 țigani și 40 germani



Circle frame.svg

Componența etnică a satului Teaca (2002)

     Români (65.5%)

     Maghiari (23.2%)

     Romi (9.4%)

     Germani (1.9%)



Circle frame.svg

Componența etnică a satului Teaca (1941)

     Maghiari (37.84%)

     Români (31.61%)

     Germani (25.38%)

     Romi (4.73%)

     Alții (0.44%)



Circle frame.svg

Componența etnică a satului Teaca (1896)

     Germani (55.6%)

     Maghiari (26.5%)

     Români (10.6%)

     Alții (7.3%)

Economie[modificare | modificare sursă]

  • Pomicultura și viticultura.
  • Creșterea animalelor.
  • Vechi centru de cojocărit (din 1580), cunoscut pentru cojoacele și pieptarele decorate floral.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Între Teaca și Lechința a existat o cale ferată cu ecartament îngust, azi se numeste Mocanita Transilvaniei, a implinit 100 de ani la 16 august 2015 si mai are 35 de km din cei 100 de km initiali.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Lutherană, biserică lutherană, stil arhitectonic gotic, din a doua jumătate a sec al 14-lea ce are și elemente arhitectonice romanice, azi nefolosită. Biserica a fost reconstruită de mai multe ori. Zidul fortificației din jurul bisericii a fost dărâmat în 1870.
  • Biserica Nașterea Maicii Domnului, biserică ortodoxă, din lemn, construita între 1705-1703, pictura facuta in 1791 distrusa in 1921 cand au vrut sa schimbe acoperisul, o ploaie in timpul lucrarilor a distrus pictura interioara au fost refacute cateva parti ale bisericii prin anii 1925.
  • Biserica Sf. Arhangheli, biserică ortodoxă, construită în 1834, ctitorie a preotului paroh STEFAN MOLDOVAN protopopul de FĂRĂGĂU, jud. MUREȘ, si din materiale recuperate de la o alta biserica atestata in anul 1607, a cărei Sfântă Masă a Altarului se afla si in zilele noastre (2009) in actuala biserica parohiala, făcută din trunchiul unui stejar.
  • Biserica Reformată din 1844, devenită romano-catolică în 1880.
  • Biserica Ortodoxă "Sf. Treime", construită între 1928-1931 ca biserică greco-catolică, folosită din 1948 de parohia ortodoxă
  • Biserica Catolică, din localitatea Archiud, stil baroc

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Francisc Păcurariu, (1920 – 1997), ambasor, romancier, poet.
  • Jékey Aladár, (1846 – 1919), poet maghiar, a lucrat la Teaca 1877 și 1886. Unul din fondatorii Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Teaca

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.portalbn.ro/primarii/teaca/Documents/Despre%20Teaca.pdf