Biserica fortificată din Cloașterf

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica fortificată din Cloașterf
Biserica fortificată din Cloașterf Machetă - Reconstituire pentru biserica din Cloașterf
Biserica fortificată din Cloașterf
Machetă - Reconstituire pentru biserica din Cloașterf
Poziționare
Coordonate46°08′52″N 24°59′48″E46°08′52″N 24°59′48″E
LocalitateCloașterf, Mureș
JudețSaschiz
ȚaraRomânia[1][2]  Modificați la Wikidata
Adresasat Cloașterf nr. 85
Edificare
Bazilică romană modificată stil gotic și barocfortificată
Tipdefensivă
Data începerii construcțieisecolul al XVI-lea
Clasificare
LMIMS-II-a-A-15631
Biserica evanghelică fortificată din Cloașterf, județul Mureș, foto: aprilie 2019.
Interiorul bisericii-sală
Bolta cu nervuri
Orga clasicistă de la 1832, construită de Friedrich și Wilhelm Maetz, reparată de Karl Einschenk în 1923[3]
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica fortificată din Cloașterf

Biserica evanghelică fortificată din Cloașterf, județul Mureș, a fost construită în secolul XVI, pe locul unei bazilici romanice mult mai vechi. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI MS-II-a-A-15631 și are următoarele obiective:

Ansamblul fortificat al Bisericii evanghelice-luterane se numără printre cele mai omogene din Transilvania, fiind opera coerentă a unei singure perioade de construcție (1521-1524), sub conducerea meșterului Ștefan Ungar din Sighișoara. Biserica are aspectul unui masiv reduit, deasupra navei și corului cu bolți în rețea înălțându-se un etaj fortificat, prevăzut cu ferestre de tragere și guri de aruncare. Incintă patrulateră, cu turnuri de colț în plan pătrat, cu acoperiș în pupitru.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Cloașterf, mai demult Cloaștărf, Cloasterz, Micloșa, Miclești (în dialectul săsesc Klosderf, Kluisderf, Klîsderf, Klîstref, Kliusderf, în germană Klosdorf, Klossdorf, Nickelsdorf, în maghiară Miklóstelke) este un sat în comuna Saschiz din județul Mureș, Transilvania, România. În evul mediu a fost posesiune a Mănăstirii Cârța.

Mica așezare din estul Transilvaniei, Cloașterf, a dat naștere multor legende. Aproape de sat se află ruinele unui castel cunoscut localnicilor sub numele de „Castelul Maimuțelor”. Se spune că o comoară de mare valoare s-ar afla ascunsă în spatele unei uși de fier invizibile, aflată pe dealul castelului. Din când în când ușa apare de nicăieri, însă ea poate fi descuiată doar cu mătrăgună, o plantă magică[4].

Biserica[modificare | modificare sursă]

După ce vechea biserică gotică a fost distrusă, s-a construit între 1521 și 1524 edificiul actual. Atât biserica, cât și zidul poligonal de incintă, cu turnuri de apărare la fiecare dintre cele patru colțuri, s-a păstrat în stare destul de bună până astăzi. Turnul de sud a fost înlocuit în anul 1819 cu clopotnița actuală. Biserica sală cu cor poligonal a fost încă din momentul construcției prevăzută cu cat de apărare, dotat cu guri de aruncare între contraforturi.

Panourile tribunei din secolul al XVIII-lea, ce mobilează interiorul bisericii pe trei laturi, sunt decorate cu motive florale și picturi reprezentând diferite biserici fortificate. Orga de deasupra altarului a fost montată în 1832 pe structura vechiului altar din 1716. În spatele acestuia s-a păstrat una dintre cele mai vechi inscripții transilvănene: 1524 este anul în care s-au finalizat lucrările de construcție ale bisericii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ ArchINFORM, accesat în  
  3. ^ http://orgeldatei.evang.ro/organ/view/1321
  4. ^ https://kirchenburgen.org/ro/location/klosdorf-cloasterf/

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]