Biserica Evanghelică-Lutherană din Tărpiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice C.A., azi ansamblul bisericii ortodoxe „Sf. M. Mc. Gheorghe”
Tarpiu Biserica evanghelica (8).JPG
Poziționare
Coordonate47°11′26″N 24°24′16″E47°11′26″N 24°24′16″E
Localitatesat Tărpiu; comuna Dumitra
JudețDumitra
Țara România
Adresa243 - 244
Edificare
Data finalizăriisec. XIV, XV, XVI, XIX
Clasificare
Cod LMIBN-II-a-A-01716
Cod RAN33239.02
Faţada sudică a navei, cu două ferestre bipartite, cu ancadramente de piatră, încheiate în arc frânt, decorate cu muluri, în spiritul goticului târziu
Amvonul gotic din piatră al bisericii (asemănător cu cel de la Biertan din 1524) montat pe latura nordică a navei
Tabernacolul de factură gotică, aflat pe latura de nord a corului, confecţionat în 1504
Traveele navei poartă bolţi stelate care coboară pe pilaştri masivi cu semicolonete
Portalul faţadei vestice cu ancadramentul gotic, încheiat în arc frânt

Biserica Evanghelică-Lutherană din Tărpiu este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Tărpiu; comuna Dumitra.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 33239.02.[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:


Localitatea[modificare | modificare sursă]

Tărpiu, mai demult Terpiu, Terpiiu, Terptiiu, Tărpiiu, Târpiu, Tărpeni (în dialectul săsesc Träppen, Trappen, Träppn, în germană Treppen, în maghiară Törpény, Szásztörpény) este un sat în comuna Dumitra din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată din Tărpiu se află în centrul satului, pe panta versantului sudic al văii. Ansamblul se compune din biserica de tip sală înconjurată odinioară de o incintă, păstrată doar parțial, având turnul porții pe latura nordică. Biserica din Tărpiu este un monument caracteristic tranziției de la stilul gotic la cel din Renaștere.[3]

Construcția bisericii de către sași se plasează între sfârșitul secolului al XIII-lea și primele decenii ale secolului al XVI-lea, ca biserică-hală, fără turnul vestic. Lăcașul din piatră este format din navă și cor lung, decroșat cu absida poligonală, căruia îi sunt alipite sacristia (dinspre nord), respectiv turnul scării (în colțul sud-vestic).

Biserica a fost fortificată cu un zid de incintă, având un turn, similar cu cel de la Biserica evanghelică fortificată din Lechința.[3]

Forma actuală a fost atinsă în Evul Mediu, când biserica întărită a fost transformată în fortăreață, prin întărirea zidului interior și adăugarea turnului cu poartă din nord, încă parțial în picioare, și turnului de poartă.[3]

Biserica a dispus de o orgă construită în 1904 de Carl Leopold Wegenstein, distrusă în anul 1945.[4]

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Popa, Corina, Biserici gotice târzii din jurul Bistriței, în: Pagini de veche artă românească, vol. I, București, 1973, pp. 313–317.
  • Popa, Corina, Biserici sală gotice din nordul Transilvaniei, în: Pagini de veche artă românească, vol. IV, București, 1981, pp. 53–54.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Evanghelică-Lutherană din Tărpiu