Biserica evanghelică fortificată din Filitelnic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
RO MS Biserica evanghelica din Filitelnic (3).JPG
Poziționare
Localitatesat Filitelnic; comuna Bălăușeri
Țara România
Adresa98
Edificare
Data finalizăriisec. XV - XVIII
Clasificare
Cod LMIMS-II-a-A-15674
Biserica-sală, latura de sud
Turnul de poartă
Zidul de incintă

Biserica evanghelică fortificată din Filitelnic este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Filitelnic, comuna Bălăușeri.[1]

Ansamblul este format din trei monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Filitelnic, în dialectul săsesc Feldref, Felderf, în germană Felldorf, Fülldorf, Füllendorf, Fildorf, Veldorf, în maghiară Fületelke) este un sat în județul Mureș, Transilvania, România. Face parte din comuna Bălăușeri. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1347. În secolul al XIV-lea se afla în proprietatea a mai multe familii nobiliare. În secolul al XVIII-lea și la începutul celui următor, drepturile sătenilor au fost diminuate în favoarea nobililor. Abia din a doua jumătate a secolului al XIX-lea localnicii au primit dreptul de a cumpăra pământul de la nobili[2].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica sală a fost construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, cu cor poligonal și turn clopotniță. Atât corul, cât și sala, au fost acoperite în anul 1780 cu bolți în cruce, cu arce dublouri. Acoperișul turnului a fost refăcut în 1787.

Cetatea are o incintă poligonală, cu un turn de poartă din 1653 și un al doilea turn de apărare la nord de biserică. Ultimele reparații majore au fost făcute în anul 1969 de o echipă de constructori ai Consistoriului evanghelic, care au executat lucrări de consolidare la turn și biserică[3].

Începând cu anul 1980 biserica s-a degradat într-un ritm accelerat, bolta sălii s-a prăbușit parțial, turnul și zidul de incintă sunt și ele grav degradate.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice
  2. ^ Hermann Fabini, pag.160
  3. ^ Hermann Fabini, pag.160

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]