Biserica evanghelică fortificată din Filitelnic

Poziționare
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

Localitate	sat Filitelnic; comuna Bălăușeri
Țara	România
Adresa	98
Edificare
Data finalizării	sec. XV - XVIII
Clasificare
Cod LMI	MS-II-a-A-15674
Modifică date / text

Biserica evanghelică fortificată din Filitelnic este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Filitelnic, comuna Bălăușeri.^[1]

Ansamblul este format din trei monumente:

Biserica evanghelică (cod LMI MS-II-m-A-15674.01)
Incinta fortificată, cu turnurile (cod LMI MS-II-m-A-15674.02)
Casa parohială (cod LMI MS-II-m-A-15674.03)

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Filitelnic, în dialectul săsesc Feldref, Felderf, în germană Felldorf, Fülldorf, Füllendorf, Fildorf, Veldorf, în maghiară Fületelke) este un sat în județul Mureș, Transilvania, România. Face parte din comuna Bălăușeri. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1347. În secolul al XIV-lea se afla în proprietatea a mai multe familii nobiliare. În secolul al XVIII-lea și la începutul celui următor, drepturile sătenilor au fost diminuate în favoarea nobililor. Abia din a doua jumătate a secolului al XIX-lea localnicii au primit dreptul de a cumpăra pământul de la nobili^[2].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica sală a fost construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, cu cor poligonal și turn clopotniță. Atât corul, cât și sala, au fost acoperite în anul 1780 cu bolți în cruce, cu arce dublouri. Acoperișul turnului a fost refăcut în 1787.

Cetatea are o incintă poligonală, cu un turn de poartă din 1653 și un al doilea turn de apărare la nord de biserică. Ultimele reparații majore au fost făcute în anul 1969 de o echipă de constructori ai Consistoriului evanghelic, care au executat lucrări de consolidare la turn și biserică^[3].

Începând cu anul 1980 biserica s-a degradat într-un ritm accelerat, bolta sălii s-a prăbușit parțial, turnul și zidul de incintă sunt și ele grav degradate.

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la 19 februarie 2016. Accesat în 1 noiembrie 2017.
^ Hermann Fabini, pag.160
^ Hermann Fabini, pag.160

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.