Sari la conținut

Evliya Çelebi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Evliya Çelebi
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat1682 (70 de ani)[6][7][3][8][9] Modificați la Wikidata
Cairo, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Religieislam Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator
istoric
scriitor
călător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba turcă otomană[10] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba turcă otomană  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeSeyahatname[*][[Seyahatname |​]]  Modificați la Wikidata

Evliya Çelebi (turcă otomană: اوليا چلبی ,cunoscut și sub numele de Derviş Mehmed Zilli; n. , Constantinopol, Imperiul Otoman – d. 1682, Cairo, Imperiul Otoman) a fost un istoric, geograf, scriitor și unul din cei mai cunoscuți călători otomani, care a colindat timp de 40 de ani teritoriile Imperiului Otoman și regiunile vecine.[11]

Născut în 1611 la Istanbul, fiul unui bijutier al Curții otomane, a avut parte de o educație excelentă. La început călătorea prin Istanbul și lua notițe despre clădiri, piețe, obiceiuri și cultură. În 1640 începe să călătorească și în afara orașului. Pentru aproape 40 de ani va străbate în lung și-n lat teritoriile Imperiului, observând, descriind și scriind notițe despre diverse popoare, culturi și obiceiuri locale.

Cartea călătoriilor ("Seyahatname")

[modificare | modificare sursă]

Din colecția de notițe adunate de Çelebi a fost publicată o lucrare în 10 volume intitulată Cartea călătoriilor (Seyahatname), în care descrie ținuturile Imperiului Otoman. Deși multe din descrierile sale erau scrise într-o manieră puțin exagerată, cartea a devenit un ghid foarte util al culturii și stilului de viață din Imperiul Otoman al secolului XVII și o sursă inestimabilă de informații istorice, arheologice, etnografice și geografice.

Descrierea Banatului

[modificare | modificare sursă]

În 1660 Celebi vizitează Banatul și poposește la Timișoara, despre care scrie în Cartea călătoriilor că avea peste 36.000 de locuitori care locuiau în 10 suburbii din jurul cetății. Aceasta avea la rândul ei o garnizoană de 10.000 de soldați. Despre cetate Celebi scrie că avea în interiorul fortificațiilor 1200 de case, peste 400 de magazine, 4 băi publice, 7 școli, 3 restaurante și 3 ateliere de confecții.

Evliya Çelebi a vizitat, de asemenea, orașele transilvănene Turda, Beiuș și Cluj.[12]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Evlija Čelebi, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  3. ^ a b Hâfiz Mehmet Zillî Evliya Çelebi, Babelio 
  4. ^ Evliya Çelebi, SNAC, accesat în  
  5. ^ Evlija Čelebi, Opća i nacionalna enciklopedija 
  6. ^ „Evliya Çelebi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Evliya Çelebi, CONOR.BG[*][[CONOR.BG (Bulgarian authority control)|​]] 
  8. ^ Hafız Mehmet Zıllî Evliya Çelebi, MAK 
  9. ^ Evliya Çelebi, CONOR.SR[*][[CONOR.SR (Serbian authority control)|​]] 
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Cum descrie Clujul un călător otoman în secolul al XVII-lea: „Pe cupola bisericilor se află cruci aurite de mărimea omului“, 7 decembrie 2015, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 mai 2016
  • Călători străini despre Țările Române vol.6 (Partea I, Evlia Celebi), Editura Științifică, București 1976