Sari la conținut

Biserica romano-catolică din Bărăbanț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica romano-catolică
Poziționare
Localitatelocalitatea Bărăbanț; municipiul Alba Iulia
Țara România
AdresaStr. Streiului 18
Edificare
Data finalizării1302, modif. sec. XVII
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-A-00183
Cod RAN1035.03
Nava văzută din corul bisericii
Altarul principal
Amvonul se sprijină pe umărul lui Moise și datează din secolul al XVI-lea

Biserica romano-catolică din Bărăbanț este un monument istoric aflat pe teritoriul localitatea Bărăbanț, municipiului Alba Iulia.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 1035.03.[2]

Bărăbanț mai demult Barabanț (în latină Villa Brabanthia, în maghiară Borbánd, în germană Borbant, Weindorf) este o localitate componentă a municipiului Alba Iulia din județul Alba, Transilvania, România. Numele vine din limba valonă, de la "braibant" ("pârlog"). În limba română, cuvântul a ajuns pe filieră flamandă, datorită coloniștilor sași veniți din Brabant (Belgia). Se crede că satul a fost fondat între 1050 și 1150. Prima mențiune documentară este din 1299 sub numele de Borbanth. Mai apre sub numele de Vila Barbantina în 1302, Barbantino în 1326 și Barbantina în 1339. În 1302 localitatea avea o biserică parohiașă și plătea dijmă către Capelan. Venitul parohiei era estimat la 12 mărci. În 1326 preotul paroh Peter a reprezentat capitulul într-un litigiu de frontieră. În 1335 același Peter a plătit 40 de denari conform listei dijmelor papale[3].

Biserica romano-catolică a fost construită înainte de invazia tătarilor, dar a fost distrusă în 1277. A fost reconstruită înainte de sfârșitul secolului al XIII-lea. Inițial a fost o bazilică romanică cu un plafon simplu, plat, peretele nordic păstrând încă ferestrele semicirculare. Bolta înaltă a sanctuarului în formă de cruce, consolele, cheia de boltă Agnus Dei, ferestrrele romanice, cele două capiteluri rămase, ancadramentul semicircular al ușii sacristiei, toate acestea datează din secolul al XIII-lea.

Anadramentele ușilor de sud și vest sunt din secolul al XV-lea. Amvonul, care se sprijină pe umărul lui Moise, este din secolul al XVI-lea, decorat cu basoreliefuri și simbolurile evangheliștilor.

În timpul lucrărilor de reabilitare din anul 1929 s-au descoperit ferestrele semicirculare romanice de pe latura nordică, ancadramentul acestora fiind identic cu micile ferestre romanice ale catedralei din Alba Iulia, de dinainte de invazia tătarilor.

Ancadramentele de dinaintea ușilor arcuite de astăzi au fost găsite tot în 1929, îngropate în cimitir. Tot în anul 1929 a fost dezgropată „piatra rușinii”, un memorial valoros al penitenței în perioada medievală.

Biserica a fost înconjurată de un zid de piatră, din care s-a păstrat doar un turn de poartă.

Statuia barocă a Sfântului Ioan Nepomuk din grădina bisericii a fost mutată de la Alba Iulia, în anul 1936. Poate fi opera lui Anton Schuchbauer sau a unui discipol a acestuia[4].

  1. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ 19. BORBÁND | Tündérkert | Kézikönyvtár (în maghiară), www.arcanum.com 
  4. ^ Borbánd - katolikus templom - Dél-Erdély, delerdely.eloerdely.ro, arhivat din original la , accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]