Drăguș, Brașov

Drăguș
—  comună  —
Stemă
Drăguș (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°42′15″N 24°46′57″E ({{PAGENAME}})45.704294; 24.7826117
Țară	România
Județ	Brașov
SIRUTA	42480
Atestare	1486
Reședință	Drăguș[*]​
Componență	Drăguș[*]​
Guvernare
- Primar	Tiberiu-Ionuț Poparad[*]​ (PSD, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	24,78 km²
Populație (2021)
- Total	971 locuitori
- Densitate	48,5 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	507251
Prezență online
site web oficial GeoNames
Drăguș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Drăguș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Drăguș (în germană Drachendorf) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Demografie

Componența etnică a comunei Drăguș

     Români (93,72%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,28%)

Componența confesională a comunei Drăguș

     Ortodocși (92,89%)

     Alte religii (0,41%)

     Necunoscută (6,69%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Drăguș se ridică la 971 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.162 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,72%), iar pentru 6,28% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,89%), iar pentru 6,69% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Drăguș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Tiberiu-Ionuț Poparad[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Național Liberal	2
	Alianța Dreapta Unită	1
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Istorie

În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune în Ardeal, în satul românesc Drăguș (ortografiat: Dragus), au fost recenzate un număr de 120 de familii. Cu alte cuvinte, în Drăgușul anului 1733, trăiau circa 600 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm numele preoților din sat: Miklos (Nicolae), care era greco-catolic, precum și Iuon senior, Rad, Iuon, Rad 2, Georgie, care erau ortodocși. În localitate funcționa o biserică.

Monumente

Poartă din Drăguș cu motive tradiționale

• Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” (1896), renovată în perioada 1996 - 2007;
• Biserica greco-catolică, „Sf. Gheorghe” (1835), retrocedată în 1993; renovată în perioada 1994 - 2007.

Personalități

• Ion Codru-Drăgușanu (1817 - 1884), scriitor român, călător, vicecăpitan (echivalent cu subprefect) al comitatului Făgăraș, a fost fiu al satului Drăguș, bunic dinspre mamă al lui Ion Rațiu.
• George Jurgovan (1889 - 1939), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

Turism

O bază turistică, situată la Moțul Drăgușului(la sud de satul Drăguș) a fost deschisă la începutul sezonului de iarnă 2009 - 2010. Este vorba de o pârtie de schi, luminată nocturn, dotată cu instalație teleschi și cu tunuri pentru obținerea zăpezii artificiale, precum și de Pensiunea „Casa Zmeilor” (și în germană: „Drachenhaus”), care a primit numele de la traducerea în limba română a denumirii satului Drăguș în limba germană, Drachendorf („satul Zmeilor”), denumire pe care o găsim în Harta Iosefină.

Între timp, baza turistică s-a îmbogățit cu tiroliene și cu noi pensiuni, printre care Căsuța din Pădure.

Primarii comunei

• 2004 - 2008 - Pop Vasile, Independent
• 2008 - 2012 - Sucaciu Gheorghe, de la PDL
• 2012 - 2016 - Sucaciu Gheorghe, de la PDL
• 2016 - 2020 - Greavu Cornel, de la PNL
• 2020 - 2024 - Greavu Cornel, de la PNL

Bibliografie

• Mic dicționar enciclopedic, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
• Dicționar enciclopedic, vol. I, A-C, Editura enciclopedică, București, 1993.
• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș.
• Îndrumător Bisericesc Misionar și Patriotic pe anul de la Hristos 1985, Anul 133, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, p. 112.
• Gheorghe Sofonea, Monografia satului Drăguș, Făgăraș, Editura „Negru Vodă”, Făgăraș, 2010 ISBN 9786069211540

Lectură suplimentară

• Traian Herseni, Drăguș, un sat din Țara Oltului. I–II. București, 1940
• Drăguș, după 80 de ani de la prima campanie monografică, Paulina Popoiu - [1]
• Monografia satului Drăguș - Făgăraș, Gheorghe Sofonea, Editura Negru Vodă, Făgăraș, 2010
• Studiul economic al satului Drăguș-Făgăraș, Alexandru Bărbat, economist, Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului Imprimeria Națională, București, 1941
• C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, Sibiu, 1928, 510 de pagini.
• Studii și confesiuni despre Drăgușul contemporan, Codrina Șandru, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009
• Drăguș, un sat din Țara Oltului (Făgăraș) : cadrul biologic : tipul antropologic, Francisc Iosef Rainer, Editura Institutul de Științe Sociale, Institutul de Cercetări Sociale al României, București, 1945
• Despre bocetul dela Drăgus, jud. Făgăraș--Note sur la plainte funèbre du village de Drăguș, district de Făgăraș, Roumanie., Constantin Brăiloiu, André Pirro, Editura Imprimeria națională, București, 1932

Vezi și

• Piemontul Făgăraș (arie de protecție specială avifaunistică)
• Munții Făgăraș (sit de importanță comunitară)

Legături externe

• Starea vremii la Drăguș Arhivat în 11 octombrie 2007, la Wayback Machine.
• Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926.
• Drăguș - satul care a născut o bibliotecă^{[nefuncțională]}, 24 noiembrie 2007, Cristina Diac, Florin Mihai, Jurnalul Național
• Drăgușul, in haine de sărbătoare - Zilele Drăgușului^{[nefuncțională]}, 14 octombrie 2007, Florin Mihai, Jurnalul Național
• Tărăgănata din Drăguș^{[nefuncțională]}, 25 iunie 2007, Jurnalul Național