Ansamblul bisericii reformate din Ighiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii reformate
Ighiu Biserica reformata (2).JPG
Poziționare
Coordonate46°08′41″N 23°30′54″E46°08′41″N 23°30′54″E
Localitatesat Ighiu; comuna Ighiu
ComunăIghiu
Țara România
Adresa327
Edificare
Data finalizăriisec. XV - XVIII
Clasificare
Cod LMIAB-II-a-A-00236
Ansamblul bisericii reformate din Ighiu
Incinta fortificată
Piatra funerară a lui Bod Péter

Ansamblul bisericii reformate din Ighiu este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Ighiu; comuna Ighiu.[1]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Ighiu (în maghiară Magyarigen, în germană Grabendorf, Krapundorf, Krabundorf, Kuppendorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1206[2].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica actuală a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1781-1783). Poate fi integrată stilistic barocului târziu și rococoului. Din vechiul ansamblu a supraviețuit o parte din incinta fortificată, databillă în secolele XV-XVI, cu bastionul de la intrare, încorporat într-o construcție din 1712[3].

În cimitirul din jurul bisericii odihnește marele savant preiluminist Bod Péter (1712-1769), care a deținut la Ighiu calitatea de paroh.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice
  2. ^ Hermann Fabini, pag.111
  3. ^ Hermann Fabini, pag.111

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]