Biserica evanghelică din Valea Lungă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică
ValeaLungaAB (11).JPG
Poziționare
Coordonate46°07′34″N 24°02′39″E46°07′34″N 24°02′39″E
Localitatesat Valea Lungă; comuna Valea Lungă
JudețValea Lungă
Țara România
AdresaStr. Victoriei 304
Edificare
Data finalizăriisec. XIV - XVIII
Clasificare
Cod LMIAB-II-a-B-00383
Cod RAN8363.02
O parte a incintei fortificate
Altarul baroc datând din 1725
Tavanul casetat
Cain îl ucide pe Abel

Biserica evanghelică din Valea Lungă este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Valea Lungă, comuna Valea Lungă.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 8363.02.[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Valea Lungă, mai demult Hususău, Husăsău, (în dialectul săsesc Longenduel, în germană Langenthal, Langthal, Langendorf, în maghiară Hosszúaszó, Hosszúaszú, Hosszúaszú) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Atestarea documentară a existenței localității o avem de la începutul secolului al XIV-lea. În anul 1309 se amintește de existența unui arhidiaconat din care făcea parte și localitatea Valea Lungă, menționându-se preotul acestei localități Arnold de Longavalle.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Lăcașul de cult a fost construit în secolul al XIV-lea, iar câteva zeci de ani după aceea a fost fortificat cu un zid de apărare. Biserica, în stil gotic târziu, a primit în 1729 un tavan casetat cu 118 panouri. Altarul baroc și amvonul datează din anul 1725, iar cristelnița de piatră din Evul Mediu. Biserica deține fragmente de pictură murală. Cripta de sub corul bisericii a fost utilizată ca osuar. Zidurile circulare ale fortificației sunt construite din piatră spartă și măsoară cinci metri înălțime. Au rezistat până în zilele noastre două din cele șase turnuri. În 1981 a fost reconstruit turnul-clopotniță pe temelia vechiului turn prăbușit. Cele două clopote datează de la 1592 (cel mic), respectiv 1710 (cel mare).

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Valea Lungă