Biserica fortificată din Roadeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Roades Biserica fortificata (2).JPG
Poziționare
Coordonate46°07′41″N 25°06′27″E46°07′41″N 25°06′27″E
Localitatesat Roadeș; comuna Bunești
JudețBunești
Țara România
Adresa3
Edificare
Data finalizăriisec. XIV - XVII
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11766
Cod RAN40740.03
Ruina turnului din Roadeș
Nava spre masa fostului altar
Amvonul
Bolta cu nervuri ce acoperă corul
Nava spre empora de vest
Uşa sacristiei
Cristelniţa

Biserica evanghelică fortificată din Roadeș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Roadeș, comuna Bunești.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40740.03.[2]

Ansamblul este format din două monumente:


Localitatea[modificare | modificare sursă]

Roadeș (în dialectul săsesc Raddeln, Radln, Rarlen, în germană Radenthal, în trad. "valea defrișată", colocvial Radeln, „desțeleniș”, în maghiară Rádos) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil gotic purtând hramul Sfântul Ioan. Construcția a fost terminată în 1526. Elementele cele mai vechi, din secolul al XIV-lea, se întâlnesc la navă și, probabil, cele din prima fază de construcție a clopotniței. Un secol mai târziu, corul a fost refăcut în formele goticului târziu, închis poligonal, cu o frumoasă boltă sprijinită de contraforturi. La început de secol XVI sunt făcute noi amenajări: sacristia (1526), cu o ușă superb ornamentată, una dintre raritățile de acest tip din provincie, supraînălțarea navei și dotarea ei cu un drum de strajă de zidărie, sprijinit pe arce, manșonarea turnului.

La interior, altarul (care acum este strămutat în Sibiu) aparține și el aceleiași perioade (circa 1525? – școala maestrului Veit Stoss), în timp ce cristelnița din piatră este și ea din goticul târziu. Tot în interior, mai pot fi admirate panourile amplei tribune, care urmează trei laturi ale navei, cu picturi din secolele XVII-XVIII.

Fortificația din jurul bisericii are elemente de datare mai precise. Prima curtină s-a clădit în cursul secolului al XVI-lea, pe un traseu oval-alungit neregulat, cu două perechi de turnuri exterioare, de flancare, tinzând să respecte nordul și sudul.

Curtina a doua, care s-a alipit doar către sud, est și, parțial, nord, poseda o intrare pe arce, asemănătoare Biertanului și un turn-coajă, neînchis spre curtină, la sud-est. Cel din urmă are data de construcție din 1644.

În anul 2013 fundația cantautorului Peter Maffay a restaurat zidul de incintă al bisericii fortificate care se prăbușise în februarie 2012.[3]

După ce în 2015, pe turnul bisericii a apărut o crăpătură de sus până jos, care s-a mărit de la o lună la alta, în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, clopotnița bisericii fortificate s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman de bolovani.[4]

Orga bisericii, construită de Peter Gottlieb Schneider în anul 1838, a fost depozitată temporar, de la începutul lunii martie 2016, pe galeria laterală a Bisericii Negre[5].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ansamblul bisericii evanghelice fortificate