Ticușu Nou, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ticușu Nou
—  sat  —
Ticușu Nou
Ticușu Nou
Ticușu Nou se află în România
Ticușu Nou
Ticușu Nou
Ticușu Nou (România)
Localizarea satului pe harta României
Ticușu Nou se află în Județul Brașov
Ticușu Nou
Ticușu Nou
Ticușu Nou (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°55′7″N 25°10′52″E / 45.91861°N 25.18111°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetul brasov nou.png Brașov
ComunăROU BV Comana CoA.jpg Comăna

SIRUTA40893

Populație (2011)
 - Total626 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507054
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Ticușu Nou
Poziția localității Ticușu Nou

Ticușu Nou, cunoscut mai demult și ca Ticușul Românesc (în latină Valachiex Tikos, în dialectul săsesc Blesch-Tâkes, în germană Konradsdorf, Walachisch Tekes, Rumänisch Tekes, în maghiară Felsőtyukos, Oláhtyukos) este un sat în comuna Comăna din județul Brașov, Transilvania, România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

O primă așezare românească este confirmată documentar la anul 1552, dar reglementarea contractuală prin care li se permitea românilor ocuparea zonei Hattert, are loc la începutul secolului al XVII-lea. Așadar, la anul 1600, cu acordul principelui Transilvaniei, apare localitatea Ticușu Nou ("Neutekeser"), contractul încheiat cu reprezentanții Ticușului Săsesc fiind semnat în 1627. Un secol mai târziu, la 1733, în parohie se găseau 104 familii românești.

Datorită statutului privilegiat al așezării pe Pământul Crăiesc (Fundus Regius), Ticușul Nou prezintă o continuitate instituțională a bisericilor românești în localitate, fapt care a servit în același timp și altor comunități din zonă prin activitatea preoților de aici. Începând cu anul 1595, este menționat primul preot ortodox, pentru ca în 1634, sub același preot, să fie construită prima biserică românească de piatră din Scaunul Rupea. Timp de două sute de ani, între 1720 și 1922, în sat a funcționat și o parohie greco-catolică, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea dă și un protopop al Cohalmului (Rupea).

Identitatea locală a comunității, a fost determinată de proximitatea față de Țara Făgarașului, dar și față de localități aflate pe teritoriul comitatului Alba (precum Crihalma, Racoș sau Paloș) și bineînțeles de apartenența sa la Scaunul Rupea. Particularitățile acestor spații transilvănene precum și contactul permanent existent între locuitorii acestora, poziționează localitatea la confluența unor tradiții istorice și culturale diverse. Mai mult decât atât, în decursul secolului al XVII-lea, fondului etnic existent i se adaugă un nou strat de populație românească, originară din Moldova, contribuind la fondul identitar al localității în secolul al XIX-lea si al XX-lea.

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă