Biserica fortificată din Agârbiciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Agarbiciu 1.jpg
Poziționare
Localitatesat Agârbiciu; comuna Axente Sever
Țara România
Adresa383
Edificare
Data finalizăriisec. XIV - XIX
Clasificare
Cod LMISB-II-a-B-12188
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Agârbiciu, comuna Axente Sever, județul Sibiu.
Turnul
Zidul de incintă
Nava spre altar
Altarul de factură barocă

Biserica fortificată din Agârbiciu este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Agârbiciu, comuna Axente Sever.[1]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Agârbiciu, mai demult Agribiciu (în dialectul săsesc Arbejän, Arbäjn, în germană Arbegen, Erbegen, în maghiară Szászegerbegy, Egerbegy), este un sat în comuna Axente Sever din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1343[3].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată din Agârbiciu închinată Fecioarei Maria este ridicată pe o colină din mijlocul satului și datează de la începutul secolului al XV-lea. Biserica este atestată documentar în 1415 și ridicată în stil gotic.[4]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Biserica, ridicată în mijlocul satului la începutul sec. al XIV-lea, a fost o bazilică de factură gotic timpuriu. Ulterior, în etapa de fortificare din secolul al XV-lea, navele laterale au fost demolate, iar arcadele au fost zidite. Deasupra corului a fost ridicat un turn defensiv, iar peste închiderea poligonală au mai fost construite două niveluri de apărare, având contraforții uniți prin arce, iar în spatele acestora au fost practicate guri de aruncare. În 1827, odată cu demolarea sistemelor lui defensive și a catului de apărare al corului, a fost înălțat turnul cu acoperiș piramidal.[5]

Turnul clopotniță este situat între cor și nava centrală. În turn funcționează trei clopote montate încă în evul mediu, două fiind din secolul al XIV-lea și unul din secolul al XV-lea.[6] Clopotul mic și cel mare, datate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, poartă ambele aceeași inscripție: „O REX GLORIE VENI CUM PACE”.[7] Clopotul mijlociu, datat la începutul secolului al XV-lea, are inscripția „O REX GLORIE VENI NOBIS CUM PACE LEONARDUS”.[8]

Fortificația în formă ovală, ridicată jurul anului 1500 sub forma unui singur rând de ziduri, cu înălțime variabilă, se adaptează pantei pe care se află biserica, închizând incinta.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăștie, în vol. In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european. Cluj-Napoca, 2003.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica fortificată din Agârbiciu