Biserica fortificată din Agârbiciu

Poziționare
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

Coordonate	46°03′59″N 24°11′37″E ({{PAGENAME}}) / 46.06648488°N 24.19368079°E
Localitate	sat Agârbiciu; comuna Axente Sever
Țara	România
Adresa	383
Edificare
Data finalizării	sec. XIV - XIX
Clasificare
Cod LMI	SB-II-a-B-12188
Modifică date / text

Biserica fortificată din Agârbiciu este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Agârbiciu, comuna Axente Sever.^[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Biserica evanghelică fortificată (cod LMI SB-II-m-B-12188.01)
Incintă fortificată, cu turn de poartă, bastioane (cod LMI SB-II-m-B-12188.02)^[3]

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Agârbiciu, mai demult Agribiciu (în dialectul săsesc Arbejän, Arbäjn, în germană Arbegen, Erbegen, în maghiară Szászegerbegy, Egerbegy), este un sat în comuna Axente Sever din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1343^[4].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Biserica fortificată din Agârbiciu închinată Fecioarei Maria este ridicată pe o colină din mijlocul satului și datează de la începutul secolului al XV-lea. Biserica este atestată documentar în 1415 și ridicată în stil gotic.^[5]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Biserica, ridicată în mijlocul satului la începutul sec. al XIV-lea, a fost o bazilică de factură gotic timpuriu. Ulterior, în etapa de fortificare din secolul al XV-lea, navele laterale au fost demolate, iar arcadele au fost zidite. Deasupra corului a fost ridicat un turn defensiv, iar peste închiderea poligonală au mai fost construite două niveluri de apărare, având contraforții uniți prin arce, iar în spatele acestora au fost practicate guri de aruncare. În 1827, odată cu demolarea sistemelor lui defensive și a catului de apărare al corului, a fost înălțat turnul cu acoperiș piramidal.^[6]

Turnul clopotniță este situat între cor și nava centrală. În turn funcționează trei clopote montate încă în evul mediu, două fiind din secolul al XIV-lea și unul din secolul al XV-lea.^[7] Clopotul mic și cel mare, datate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, poartă ambele aceeași inscripție: „O REX GLORIE VENI CUM PACE”.^[8] Clopotul mijlociu, datat la începutul secolului al XV-lea, are inscripția „O REX GLORIE VENI NOBIS CUM PACE LEONARDUS”.^[9]

Fortificația în formă ovală, ridicată jurul anului 1500 sub forma unui singur rând de ziduri, cu înălțime variabilă, se adaptează pantei pe care se află biserica, închizând incinta.^[10]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Arbegen / Agârbiciu / Egerbegy, Hermannstadt / Sibiu - Michael GROß Samuel Joseph MAETZ, orgeldatei.evang.ro
^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 10 octombrie 2015.
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 27 ianuarie 2022. Accesat în 16 ianuarie 2019.
^ Hermann Fabini, pag.134
^ Descoperă satul Agârbiciu^{[nefuncțională]}
^ „Agârbiciu / Arbegen - Biserica fortificată”. Arhivat din original la 20 aprilie 2016. Accesat în 7 aprilie 2016.
^ Agârbiciu/Arbegen/Szászegerbegy - Biserica fortificată
^ Fundatia Adept Transilvania
^ „Biserica evanghelică fortificată, Agârbiciu”. Arhivat din original la 20 aprilie 2016. Accesat în 7 aprilie 2016.
^ Biserica Fortificată din Agârbiciu

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.