Biserica evanghelică din Dedrad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică din Dedrad
Biserica evanghelica din Dedrad (1).jpg
Poziționare
Localitatesat Dedrad; comuna Batoș
Țara România
Adresa42
Edificare
Data finalizăriisec. XIX
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-B-15659
Biserica evanghelică din Dedrad, foto: iunie 2017.
Nava spre altar
Altarul bisericii evanghelice din Dedrad
Cristelnița
La Dedrad se păstrează clădirile comunitare construite de sași, printre care și căminul cultural din imagine
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Dedrad

Biserica evanghelică din Dedrad este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Dedrad, comuna Batoș.[1] Figurează în lista monumentelor istorice sub cod LMI MS-II-m-B-15659.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Dedrad, mai demult Dredat (în dialectul săsesc Zaiplenk, în germană Deutsch-Zepling, Deutsch-Zapleng, Zepling, în maghiară Dedrád) este un sat în comuna Batoș din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea a fost atestată prima oară în anul 1319.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserică evanghelică din Dedrad a fost construită în stil neogotic între anii 1873 și 1884[2]. Orga bisericii a fost realizată de Carl Leopold Wegenstein în anul 1928[3].

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]