Biserica evanghelică din Făgăraș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică din Făgăraș, foto: septembrie 2019.
Altarul, realizat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în stil baroc
Coronamentul amvonului terminat cu un pelican ce-și hrănește puii
Cristelnița cu capac-pupitru a fost realizată în 1795 și renovată în 1845
Portretul în ulei pe pânză al Catharinei Bangot, realizat în 1815
Orga bisericii datează din 1878, este amplasată în balconul de vest, perfect funcțională și a fost construită de Wilhelm Hörbiger[1]
Portretul preotului Andreas Wellmann
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Făgăraș

Biserica evanghelică din Făgăraș, județul Brașov, a fost finalizată în anul 1843[2]. A fost precedată de o biserică medievală, al cărei patrimoniu mobil l-a moștenit parțial.


Localitatea[modificare | modificare sursă]

Făgăraș (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros.

Biserica[modificare | modificare sursă]

A fost construită în 1843, pe locul bisericii vechi, pastor luteran fiind Andreas Wellmann, iar căpitan al districtului Făgăraș, Carl von Brukenthal. o Este o biserică-sală de mari dimensiuni, cu turn-clopotniță la capătul nordic și fără absidă, purtând influențe neoclasice. Din biserica veche au fost transferate altarul, baldachinul amvonului, cristelnița, o statuie din lemn policrom a apostolului Pavel și trei pietre de mormânt (păstrate în vestibulul bisericii), precum și două lăzi din secolul al XVIII-lea.

Turnul cu ceas găzduiește trei clopote, cel mare fiind turnat în 1804.

Strana preotului, realizată în stil neoclasic, a fost inițial vopsită în vernil, cu elemente decorate cu foiță de aur. Sub vopseaua actuală păstrează o inscripție de donație a lui Carl von Brukenthal, iar pe o laterală blazonul realizat în basorelief al acestuia.

În biserică se păstrează și un portret, în ulei pe pânză, al Catharinei Bangot, realizat în 1815, și portretul în creion și cărbune al preotului Andreas Wellmann.

În biserica din Făgăraș au fost adăpostite orga Prause din 1780 și un pupitru pictat din 1766 de la biserica din Felmer[3].

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]