Coriolan Sabău

Coriolan Sabău
Coriolan Nicolae Sabău
Născut	30 octombrie 1897 Turda
Decedat	15 Decembrie 1974 Lupșa, jud. Alba
Rezidență	Austro-Ungaria, România
Naționalitate	română
Domeniu	preot
Instituție	Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Alma Mater	Bistrița, Blaj, Roma Doctor în teologie și filosofie al Colegiului Urban Pontifical „De Propaganda Fide” din Roma
Religie	greco-catolică

Coriolan Nicolae Sabǎu (n. 30 octombrie 1897, Turda - d. 15 decembrie 1974, Lupșa) a fost protopop român unit (greco-catolic) de București și Turda, deținut politic, mărturisitor al credinței în închisorile comuniste și unul din liderii Bisericii Române Unite în perioada de clandestinitate.

Originea și studiile

Descendent al Familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul secolului al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

Coriolan Sabău (Părintele Lani, cum îi spuneau turdenii) s-a nǎscut în data de 30 octombrie 1897 având ca părinți pe Nicolae și Valeria Sabǎu. Bunica dinspre mamă, Maria, născută Rațiu, a fost sora mai mare a protopopului Nicolae Rațiu din Turda. A urmat cursurile Liceului German din Bistrița. După ce și-a încheiat studiile la Blaj și la Colegiul Urban Pontifical „De Propaganda Fide” din Roma, unde a obținut doctoratul în teologie și filosofie și a fost hirotonit preot, Coriolan Sabău a revenit în țară activând în anul 1927 ca preot stagiar în București și apoi preot misionar în satele din Secuime.

Activitatea

În 1933, după moartea protopopului Nicolae Rațiu de la Biserica Rățeștilor din Turda, Coriolan Sabău a slujit ca preot paroh în acest lăcaș împreună cu preotul profesor Vasile Cerghizan.

Din inițiativa parohului dr. Sabău comunitatea greco-catolică din Turda a construit clădirea cu etaj din str. Gh. Lazăr nr. 6, cu prăvălii și ateliere meșteșugărești la parter iar la etaj locuințe. După naționalizare au fost instalate în imobil birourile Autogării IRTA.

În perioada 1945-1947 Coriolan Sabău a funcționat ca protopop la Biserica Sf. Vasile cel Mare din București, după care a revenit la Turda.

În anul 1948 protopopul Sabău a refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română, motiv pentru care a fost arestat și a ispășit mai mulți ani de închisoare.

Biserica Rățeștilor din Turda cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Rațiu, a fost slujitǎ de preoți apartinând acestei familii, conform actului de ctitorie, tradiție care s-a păstrat până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii de autoritățile comuniste. Biserica Rățeștilor din Turda a fost preluată de Biserica Ortodoxă Română, care nu a retrocedat-o până în prezent.

Dupa eliberarea din închisoare protopopul Coriolan Sabǎu a avut domiciliu forțat în satul Lupșa, Alba de pe Râul Arieș, unde a trăit până în 15 decembrie 1974.

În anii de domiciliu forțat protopopul dr. Sabău a construit o capelă pe cheltuială proprie, în care a continuat să slujească și să primească credincioșii indiferent de confesiune, deși știa că este permanent urmărit de Securitate. Numele sau este rostit si respectat de catre cei care l-au cunoscut.

Alături de alți membri din familia Rațiu care au fost exterminați sau au suferit persecuții in perioada comunistă, este considerat un martir.

Legături externe

• [1], Istoricul comunității și Bisericii Sf. Vasile cel Mare din București (de la fondare la catacombe)

A se vedea și

• Familia Rațiu
• Petru Racz
• Basiliu Rațiu
• Ioan Rațiu
• Viorel Tilea
• Nicolae Rațiu
• Augustin Rațiu
• Ion Rațiu
• Mircea-Dimitrie Rațiu
• Mircea N. Sabău
• Ioan Mezei Câmpeanu
• Iuliu I. Mezei Câmpeanu
• Liviu Cigăreanu
• Biserica Rățeștilor din Turda
• Biserica Greco-Catolică din Teiuș

Galerie de imagini

• 

  Lupşa - Mormântul Pr. Protopop Coriolan Sabău
• 

  Coriolan Sabău și Curatoratul Bisericii Gr.-cat. Turda Veche, 1937
• 

  Biserica greco-catolică Sf. Vasile cel Mare din București