Județul Târnava-Mică (interbelic)

Județul Târnava Mică


stemă	amplasare

Provincie:

Transilvania

Reședința:

Diciosânmartin

Populație:
•Total 1930:

Locul
149.482 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
1645,82 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

Patru plăși

Județul Târnava-Mică (Kis-Küküllő vármegye în maghiară) a fost o unitate administrativă în Regatul României, o subdiviziune de ordin întâi, unitate administrativă succesoare a comitatului Târnava Mică din Imperiul Austro-Ungar. Reședința județului a fost mai întâi orașul Diciosânmartin, astăzi Târnăveni, județul Mureș, apoi, din 1926, orașul Blaj. ^[1]

Întindere [modificare]

Județul se afla în centrul României Mari, în Transilvania. Se învecina la nord-vest cu județul Turda la nord-est cu județul Mureș la sud cu județele Sibiu și Târnava-Mare, la est cu județul Odorhei și la vest județul Alba. Coordonatele între care se încadra județul sunt între 45° 57'-46° 28' latitudine nordică și 41° 32'-42° 32' longitudine estică. Suprafața județului era de 1645,82 km². În prezent teritoriul său este împărțit între județele Sibiu, Mureș și Alba.

Administrație [modificare]

Prefectura judeţului Târnava Mică, astăzi Colegiul Tehnic Târnăveni

Județul cuprindea orașele Diciosânmartin (astăzi Târnăveni), Dumbrăveni (mai demult "Elisabetopol") și Blaj. Teritoriul județului era organizat în patru plăși:

Administrația centrală a județului era împărțită între orașele Târnăveni, Dumbrăveni, Blaj. Începând cu 1926 și până la desființarea județului, în 6 septembrie 1950, reședința județului Târnava Mică a fost orașul Blaj.

Demografie [modificare]

În 1870 populația județului era de 100.161 locuitori, în anul 1891 populația județului a fost de 101.045 locuitori, din care 49.573 români (49,1%), 27.652 maghiari (27,4%), 18.273 germani (18,1%) ș.a.

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 149.482 persoane, dintre care 53,9% români, 23,6% maghiari, 16,1% germani, 5,1% țigani, 1,1% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea era alcătuită din greco-catolici (40,7%), urmați de ortodocși (16,6%), reformați (de asemenea 16,6%), lutherani (16,2%), romano-catolici (4,6%), unitarieni (3,3%), mozaici (1,1%) ș.a.

Mediul urban [modificare]

Populația orașelor era formată în 1930 din 45,6% români, 37,3% maghiari, 5,6% evrei, 5,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană era alcătuită din greco-catolici (38,0%), urmați de reformați (18,8%), romano-catolici (12,9%), ortodocși (11,0%), unitarieni (6,2%), mozaici (6,0%), lutherani (4,7%), adventiști (1,2%) ș.a.