Județul Brăila (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Brăila
Stema judeţului Brăila Brăila în România
stemă amplasare
Provincie: Muntenia
Reședința: Brăila
Populație:
 •Total 1930:
Locul
219.932 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
4.286 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: patru plăși

Județul Brăila a fost o unitate administrativă în Regatul României.

Cuprins

Întindere [modificare]

Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în Muntenia. Teritoriul lui cuprindea partea de la est și sud-est de râul Buzău din actualul județ Brăila. Se învecina la vest cu județele Buzău și Râmnicu-Sărat, la nord cu județul Covurlui, la est cu județul Tulcea iar la sud cu județele Constanța și Ialomița.

Organizare [modificare]

Teritoriul județului era împărțit în patru plăși: I. Plasa Călmățui, II. Plasa Ianca, III. Plasa Silistrara și IV. Plasa Viziru. Ulterior a fost desființată Plasa Călmățui și au fost înființate: Plasa I.I.C. Brătianu și Plasa Vădeni.

Populație [modificare]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 219.831 de locuitori, din care: 89,4% români, 3,1% evrei, 2,2% greci, 0,7% maghiari, 0,6% ruși ș.a. Din punct de vedere confesional 93,6% erau ortodocși, 3,3% mozaici, 1,2% romano-catolici ș.a.

Mediul urban [modificare]

În anul 1930 populația urbană a județului era de 68.347 locuitori, dintre care 75,4% români, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% ruși ș.a. Ca limbă maternă domina în mediul urban româna (82,6%), urmată de greacă (5,8%), idiș (4,8%), rusă (1,9%), maghiară (1,5%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 84,4% ortodocși, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici ș.a.


Structura etnică a judeţului Brăila (1930)

Legături externe [modificare]