Războiul de Treizeci de Ani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Războiul de 30 de ani)
Salt la: Navigare, căutare
Războiul de Treizeci de Ani
Parte a
Defenestration-prague-1618.jpg
Aruncarea delegaților catolici pe fereastrǎ în Praga
Informații generale
Perioadă 1618-1648
Loc Europa, Germania de astǎzi
Rezultat Pacea Westfalică
Combatanți
Uniunea Protestantǎ

Sweden-Flag-1562.svg Imperiul Suedez
Flag of Bohemia.svg Regatul Boemiei
Flag of Denmark.svg Danemarca-Norvegia (1625-1629)
Prinsenvlag.svg Provinciile Unite
Royal Standard of the Kingdom of France.svg Regatul Franței
Flag of The Electoral Palatinate (1604).svg Palatinatul Elector
Wappen Mark Brandenburg.png Brandenburg-Prusia
Flag of England.svg Regatul Angliei
Flag of Scotland.svg Regatul Scoției
Flag of Transylvania before 1918.svg Transilvania
War Flag of Hungary.svg Regatul Ungariei
Flag of the Cossack Hetmanat.svg Cazaci Zaporojeni

Liga Catolicǎ

Banner of the Holy Roman Emperor with haloes (1400-1806).svg Sfântul Imperiu Roman
Flag of Cross of Burgundy.svg Imperiul Spaniol
Flag of Austria.svg Arhiducatul Austriei
Flag Portugal (1830).svg Regatul Portugaliei
Flag of Denmark.svg Danemarca-Norvegia (1643-1645)
Fahne Kurbayern.gif Bavaria
Chorągiew królewska króla Zygmunta III Wazy.svg Uniunea Polono-Lituanianǎ
Flag of Croatia Landesfarben.gif Croația

Conducători
Sweden-Flag-1562.svg Gustav Adolf

Sweden-Flag-1562.svg Carol al X-lea
Flag of The Electoral Palatinate (1604).svg Frederick al V-lea
Royal Standard of the Kingdom of France.svg Ludovic al XIII-lea
Royal Standard of the Kingdom of France.svg Cardinalul Richelieu
Royal Standard of the Kingdom of France.svg Ludovic al II-lea de Bourbon
Flag of Denmark.svg Christian al IV-lea
Flag of England.svg George Villiers
Flag of Transylvania before 1918.svg Gabriel Bethlen
Flag of the Cossack Hetmanat.svg Bogdan Hmelnițki

Banner of the Holy Roman Emperor with haloes (1400-1806).svg Johann von Tilly

Banner of the Holy Roman Emperor with haloes (1400-1806).svg Albrecht von Wallenstein
Banner of the Holy Roman Emperor with haloes (1400-1806).svg Ferdinand al II-lea
Banner of the Holy Roman Emperor with haloes (1400-1806).svg Ferdinand al III-lea
Flag of Cross of Burgundy.svg Filip al IV-lea
Fahne Kurbayern.gif Maximilian I

Efective
500.000 soldați
  • 150.000 Suedezi
  • 110-150.000 Germani
  • 140.000 Francezi
  • 75.000 Olandezi
  • 20-30.000 Unguri
  • 20.000 Danezi și Norvegieni
  • 6.000 Transilvanieni
450.000 soldați
  • 300.000 Spanioli
  • 100-200.000 Germani
  • 20-30.000 Unguri și Croați
Pierderi
aprox. 300.000 uciși

pierderi a populației civile germane 6.500.000

aprox. 400.000 uciși

Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a fost un război purtat sub pretext religios. Cauza principală a fost lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambiția Franței, condusă de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european în detrimentul Imperiului romano-german și puterii Habsburgilor. Astfel, regatul Franței, prin subsidii financiare și sprijin moral, a încurajat și amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestanți germani. Aceștia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, în anul 1608, Uniunea Protestantă, în sprijinul căreia au intervenit militar, pe parcursul războiului, Franța, Olanda, Danemarca, Suedia - cu regele Gustav Adolf și Transilvania. De partea cealaltă, principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, în anul 1609, coaliția intitulată Liga Catolică, proimperială.

Războiul a fost declanșat prin incidentul din Praga, când doi reprezentanți ai împăratului și notarul acestora au fost aruncați pe fereastră (defenestrați) de stările cehe nemulțumite. Aceasta a fost scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al V-lea ("Regele de o iarnă"), cel care a fost ales de stările protestante de la Praga ca rege al Boemiei, în ciuda împotrivirii reprezentanților imperiali (care au fost aruncați pe fereastră, dar au supraviețuit), nu s-a putut menține la putere decât până în anul 1620. În Bătălia de la Muntele Alb (Bila Hora), armatele stărilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost înfrânte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly și Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost nevoit să fugă în Olanda, iar împăratul Ferdinand al II-lea și-a impus pretențiile asupra coroanei Boemiei.

Războiul s-a desfășurat în cea mai mare parte pe teritoriul Sfântului Imperiu Roman provocând pagube economice imense. Localități și bunuri materiale au fost distruse, foametea și epidemiile au dus la dispariția aproape totală a populației din regiunile implicate în război. În sudul Germaniei numai o treime din populație a supraviețuit acestui război nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor provocate.

Cauze ale războiului[modificare | modificare sursă]

Reforma protestantă, inițiată în 1517 de Martin Luther, divide cea mai mare parte a Europei Occidentale în două tabere: catolici și protestanți.

Războiul a început ca un conflict religios, de felul celor din Franța sau din Țările de Jos, numai că a luat proporții internaționale, întinzându-se din Danemarca până în Transilvania. Aceasta a fost cu putință din două motive. Pe de o parte, calviniștii cehi din Cehia, care nu voiau să se lase conduși de germani, formau un grup influent în politica și economia țării lor. Pe de altă parte, a apărut problema Mării Baltice.

În regiunea Balticii, puterea dominantă, la începutul secolului al XVII-lea, era Danemarca, de care Norvegia nu era încă despărțită. Suedia deținea Finlanda și Estonia. Cu forța ei militară, sub conducerea tânărului și viteazului rege Gustav Adolf, a închis, pentru o sută de ani, ieșirea la mare a Rusiei. De asemenea, a redus posesiunile regatului polon de pe o fâșie întinsă a țărmului baltic. Domnia lui Gustav Adolf (1611-1632) a avut drept consecință construirea unui stat puternic, prin reforme legislative și militare, prin stimularea economiei și a culturii, prin dezvoltarea marinei comerciale.

Interese de negoț (comerciale) în bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord și orașele hanseatice (Hamburg, Lübeck, Danzig - astăzi Gdansk) în Polonia, ci și Anglia, Olanda, chiar Spania. Pentru bogățiile ei - grâne, pește, lemn, minereu de fier și aramă.

Desfășurarea conflictelor[modificare | modificare sursă]

Cronologie
1517 Începe Reforma Protestantă.
1546 - 55 Carol Quintul încearcă să-i reprime pe protestanții germani.
1555 Pacea de la Augsburg
1562 - 98 Războaie religioase în Franța
1568 Declanșarea revoluției olandeze împotriva Spaniei
1572 Noaptea Sfântului Bartolomeu
1588 Armata spaniolă este înfrântă.
1589 Henric al IV-lea începe domnia.
1598 Edictul de la Nantes
1618 Defenestrația de la Praga
1621 Reluarea războiului olandezo-spaniol
1631 - 1632 Victoriile protestanților suedezi la Breitenfelde și Lützen
1634 Asasinarea lui Wallenstein
1635 Intervenția francezilor în Războiul de 30 de Ani
1643 Victoria franceză de la Rocroi pune capăt supremației Spaniei.
1648 Pacea de la Westphalia

Începută în 1618, la Praga, prin aruncarea pe fereastră a doi dregători imperiali, revolta Cehiei a fost înăbușită de trupele lui Ferdinand al II-lea. Bătălia de la Muntele Alb (1620)a fost urmată de o represiune sângeroasă, de confiscarea averilor nobilimii, de convertirea cu sila la catolicism. Urmărindu-și planurile de a slăbi puterea împăratului, Anglia, Olanda și Franța s-au străduit, cu bani și diplomație, să provoace în nordul Germaniei, mai întâi, o intervenție daneză (repede învinsă), apoi, una suedeză.

Gustav Adolf a murit în lupta de la Lützen (1632). Dar și dușmanul său, Wallenstein, care-și formase o armată de mercenari, va fi ucis din ordinul împăratului. Ca și Mihai Viteazul, Wallenstein a căzut victimă Habsburgilor, ostili oricărei politici independente în zona pe care o dominau. Din 1635 intra în luptă și Franța, care-i avea ca adversari pe spanioli (atât în sud, cât și în nord, în Flandra). Ea trimitea trupe în Germania, dar și ajutoare bănești în Portugalia și Catalonia, alimentând, astfel, focare de revoltă împotriva Spaniei.

Încheierea războiului de 30 de ani[modificare | modificare sursă]

Războiului de 30 de ani i-a fost pus capăt prin Pacea de la Westphalia. Acest document a marcat începutul sistemului statal european bazat pe state naționale. Cu toate acestea Sfântul Imperiu Roman a continuat să existe (până în 1806), însă cu puteri mult slăbite față de perioada medievală.

Urmările războiului de Treizeci de Ani[modificare | modificare sursă]

Europa dupǎ Pacea Westfalică

În Germania, formarea națiunii a întârziat față de alte părți ale apusului Europei, deoarece existau vreo 400-500 de state (stătulețe) mari și mici, adeseori foarte mici. Această fărâmițare politică a fost statornicită de către „păcile din Westfalia”, prin care războiul a luat sfârșit în 1648. A fost slăbită autoritatea Imperiului asupra micilor state care, încă din Evul Mediu, aveau tradiții și instituții proprii. Dinastia din care de două sute de ani se alegeau împărații, Habsburgii, fiind împiedicată să dea Germaniei forma unei monarhii absolute, a manifestat această tendință numai în Austria și în celelalte provincii unde domnea direct. De atunci, a început să se despartă istoria austriacă de cea a Germaniei, unde protestanții au primit libertatea religioasă pentru care luptaseră. În schimb, acolo unde Habsburgii erau stăpâni, s-a impus în continuare catolicismul cel mai intolerant.

Opera distrugătoare a războiului a adus Germaniei îndelungate suferințe și i-a schimbat, parțial, harta politică. A asigurat cultelor protestante libertatea pe care Habsburgii le-o refuzau, dar a stors de vlagă țara și a creat trei poli de concentrare a forțelor pentru viitor: Austria, Bavaria și Brandenburg-Prusia.







Galerie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu, Istorie, clasa a VI-a, Ed. Corint, 2001; ISBN 973-9281-72-9.
  • Graham Darby, Războiul de Treizeci de Ani, Ed. All, 2005; ISBN 973-571-512-0.

Vezi și[modificare | modificare sursă]