Câmpeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Câmpeni (dezambiguizare).
Câmpeni
—  Oraș  —
Panorama orașului Câmpeni, partea de sud-est
Panorama orașului Câmpeni, partea de sud-est
Stema Câmpeni
Stemă
Câmpeni se află în România
{{{alt}}}
Câmpeni
Localizarea orașului pe harta României
Câmpeni se află în Județul Alba
{{{alt}}}
Câmpeni
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: Coordonate: 46°21′45″N 23°02′44″E / 46.36250°N 23.04556°E / 46.36250; 23.0455646°21′45″N 23°02′44″E / 46.36250°N 23.04556°E / 46.36250; 23.04556

Țară  România
Județ Alba

SIRUTA 1455
Atestare documentară 1565

Localități componente Boncești, Borlești, Botești, Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor, Vârși

Suprafață
 - Total 86,6  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7.221 locuitori
 - Densitate 93 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 8.080 locuitori

Site: http://www.primariacimpeni.ro/

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Câmpeni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 121)
Câmpeni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 121)

Câmpeni (în maghiară Topánfalva, în germană Topesdorf) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localitățile Boncești, Borlești, Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii și Valea Caselor. Are o populație de 8.080 locuitori.

Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria românilor, ca Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii răscoalei de la 1784, și Avram Iancu, cel care a adus o contribuție însemnată în cadrul Revoluției de la 1848.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 121), localitatea apare sub numele de „Topanfálva”. La cca 0,5 km spre est de Câmpeni pe hartă este indicat un loc al căutătorilor de aur cu șaitrocul [3] din aluviunile Arieșului („Gold Wäscherei”). De-alungul unei văi afluente pe dreapta a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („Stampf Mühlen”).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Câmpeniul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Câmpeni să construiască o moară la vărsarea râului Abrud în Arieș. După anul 1649 Câmpeniul a devenit capitala domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac și Vidra.

În 1618 a avut loc o puternică mișcare țărănească, iar mai târziu locuitorii zonei s-au aflat în rândurile luptei călugărului Sofronie din Cioara. Izbucnita in comitatul Hunedoarei in toamna anului 1759, rascoala se raspandeste cu iuteala si in comitatul vecin Albei. Sofronie a fost prins, dar apoi este eliberat de răsculați și răscoala cuprinde Zarandul și tot sudul Transilvaniei. Centrul mișcării s-a deplasat în Muntii Apuseni, unde nemulțumirile moților din cauza obligațiilor grele față de fisc și îngrădirea dreptului la pădurit erau generale. În aprilie 1760 Sofronie a intrat în Zlatna în fruntea unei mari mulțimi de răsculați. Alte cete ale sale au ocupat Abrudul și Campenii. Țăranii se socoteau stăpâni pe situație, declarand ca "a trecut puterea domnilor, acum noi suntem stapanii". Atât autoritățile locale, cât și Curtea de la Viena, erau extrem de ingrijorate ca scanteia aprinsa din motive religioase se va transforma intr-o mare vâlvătaie cu tenta sociala si nationala. Mai apoi Sofronie insusi s-a temut de marea amploare a miscarii sale. In acest context tensionat, tratativele duse de el cu reprezentantii Curtii de la Viena, au condus la lichidarea rascoalei. Multi participanti la ea au fost prinsi si aspru pedepsiti. Marea rascoala s-a sfarsit astfel in primavara anului 1761. Desi biserica ortodoxa a fost recunoscuta oficial de Curtea din Viena, miscarile populare nu vor inceta, deoarece adevaratele cauze care le-au provocat au ramas.

Miscarile populare care nu vor conteni, vor culmina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea cu marea răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Mai tarziu, Horea a fost purtatorul de cuvant al locuitorilor din "Domeniul de Sus", trimitand la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile, care apasau asupra lor, in preajma marii rascoale de la 1748. Incidentul din 24 mai 1782, la targul de primavara de la Campeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii rascoale de mai tarziu. Astfel, motilor le-a fost interzis si dreptul de a-si desface la targ mediul - o traditionala bautura moteasca. Arendasii armeni le-au confiscat bautura, dar motii au spart vasele cu bautura ale arendasilor. Ancheta autoritatilor si masurile luate au fost extrem de dure. Astfel, s-a stabilit o paguba de 8.700 florini, suma imensa pentru vremea aceea, fiind condamnati la moarte 18 țărani, între care și octogenarul Dumitru Todea. In 1784 rascoala a izbucnit, Campeniul devenind centrul acestei mișcări. Din noiembrie Horea și-a stabilit Campeniul cartierul sau general, de unde a condus cu ajutorul lui Closca si Crisan si a altor oameni de incredere, ostilitatile impotriva autoritatilor asupritoare. Trebuie mentionat ca izbucnirea marii rascoale conduse de Horea, a contribuit si decretul emis de împăratul Iosif al II-lea la 31 ianuarie 1784, cu privire la inscrierea voluntara a satelor din vecinatatea graniței militare, care a fost interpretat de tarani ca referindu-se la intreaga tara. Cu ocazia targului de la Brad, in 28 octombrie 1784, Gheorghe Crisan, din porunca lui Horea cheama din fiecare sat cate 4-5 barbati pentru 31octombrie la Mesteacan. Cei adunati vor porni spre Alba Iulia spre a se inscrie voluntari. Erau circa 600 de tarani. Ajunsi in Curechiu, autoritatile incearca sa ii imprastie si sa-l prinda pe Crisan. Astfel, dupa ce la 1 noiembrie 1784, rascoala izbucneste cu putere la Curechiu, Campeniul primeste cu bucurie cantecele de rasculati ale lui Horea. Aici vor fi distruse de catre rasculati arhivele nobililor, fiind eliberati motii inchisi. La Tibru, la 12 noiembrie se incheie un armistitiu pe 8 zile intre Closca si colonelul imperial Schultz. Taranii cereau sa nu mai fie iobagi si sa fie inscrisi in armata, sa fie eliberati cei inchisi. Se cunoaste ca ultimele incercari de rezistenta ale taranilor au fost infrante la Abrud, Campeni si Albac. La 27 decembrie, Horea si Closca au fost prinsi in padurea Scoracetului din Muntii Gilaului si la 30 ianuarie 1785 este prins si Crisan la Sasa - Lupsa. Cei trei viteji conducatori au fost dusi legati in lanturi la Alba Iulia. La Campeni, in 21 noiembrie 1784, este dat peste cap planul vicecolonelului Schultz de a-i prinde pe capii rasculatilor. Tot aici, intre 7 si 14 decembrie 1784, Horea cu rasculatii sai, se opun armatelor imperiale, dupa care Horea se va retrage spre Albac.

La mijlocul secolului al XVIII-lea Câmpeni avea 5.400 locuitori, fiind cea mai populată localitate montană din Transilvania, având chiar mai mulți locuitori decât orașele Alba Iulia sau Târgu Mureș. Faptul că zona era săracă, cu toate că bogății imense plecau de aici spre Ungaria și Austria, a determinat ca și luptele sociale ale moților să aibă aici o deosebită intensitate în sec. XVII - XIX.

Locuitorii Câmpeniului au fost participanti activi si la alte evenimente istorice, mai insemnate, inainte de revolutia de la 1848. Astfel, in 1819 ei s-au ridicat impotriva unor sarcini tot mai apasatoare puse de autoritati pe capul lor cat si a recrutarilor pentru armata imperiala. Campeniul a devenit centrul revolutiei romanesti de la 1848 din Transilvania. Aici Avram Iancu a creat o adevarata "republica taraneasca", condusa de acesta cu ajutorul prefectilor sai. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alaturi de Buteanu si Balint. El si-a asezat la Campeni tabara revolutiei, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabara militara era amplasata in vestul orasului Campeni. La Campeni au fost primiti cu multa bucurie revolutionarii din Tara Romaneasca, intre care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Balcescu. In Campeni s-au ridicat si au luptat alaturi de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Croches si Ion Sulutiu. Dupa infrangerea revolutiei si pana in apropierea mortii sale, Avram Iancu a fost primit intotdeauna la Campeni ca un erou al tuturor romanilor din Transilvania. In semn de eterna aducere aminte si de cinstire a marelui patriot, in piata care ii poarta numele la Campeni "Craiul Muntilor", se inalta statuia sa ecvestra. Statuia este opera sculptorului Dimitriu Barlad, fiind realizata in 1930 la Targu Mures. În 1940 statuia a fost mutata la Campeni în urma cedării Transilvaniei de Nord prin Dictatului de la Viena. Dupa revolutia de la 1848, marile evenimente din istoria romanilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859 si razboiul de Independenta de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie si viu interes in Tara Motilor si mai ales in Campeni. Aici a luat nastere chiar un comitet condus de Ion Patitia si Mihai Adreica care a colectat bani, alimente si imbracaminte pentru ranitii armatei romane. Tot la Campeni au avut loc in 1881, manifestatii in sprijinul miscarii memorandiste, iar in 1918 s-a creat aici o garda nationala condusa de Zosim Chirtop, chemata de Consiliul National de la Alba Iulia, sa asigure desfasurarea in cele mai bune conditii a Marii Adunari Nationale, de la Alba Iulia, la 1 Decembrie.

În perioada interbelică a fost sediul unei Plăși din județul Turda.

Economia locală[modificare | modificare sursă]

Existența pădurilor a favorizat dezvoltarea industriei prelucrării lemnului. Alte ramuri economice sunt: turismul, agricultura, industria textilă și comerțul.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Câmpeni

     Români (91.88%)

     Romi (2.81%)

     Necunoscut (5.24%)

     Altă etnie (0.05%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Câmpeni

     Ortodocși (93.43%)

     Necunoscută (5.37%)

     Altă religie (1.19%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Câmpeni se ridică la 7.221 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.080 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,88%), cu o minoritate de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,44%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Transporturi[modificare | modificare sursă]

Stație de cale ferată a Mocăniței. Din păcate , după 1989 , calea ferată și celebra Mocaniță au fost abandonate , șinele de cale ferată fiind greu de identificat datorită arbuștilor crescuți pe întregul traseu de cale ferată de pe Valea Arieșului.

Tradiții locale[modificare | modificare sursă]

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este furatul toacei, obicei practicat și în comunele vecine. Este vizată în special toaca bisericii, dar și cele confecționate de localnici și aflate în perimetrul gospodăriei. În noaptea din sâmbăta Învierii, aceasta este furată și ascunsă, iar cei care au păzit-o sunt nevoiți să o caute și o vor recupera în schimbul unei sume de bani sau unor sticle de rachiu.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul Avram Iancu - aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848.
  • Statuia ecvestră a lui Avram Iancu (înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba[5] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010). Inițial, statuia, realizată de Ion Dimitriu-Bârlad, a fost ridicată la Târgu Mureș în 1924. În 1940, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, unde se află și în prezent.[6]
  • Monumentul Eroilor. Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din orașul Câmpeni. Crucea a fost înălțată în anul 1922, pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiți în Războiul de Independență, fiind realizată din lemn de stejar și marmură, protejată cu un acoperiș din tablă. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independență de la 1877“.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Valeriu Moldovan, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania în timpul regimului austro-ungar, publicist, avocat, profesor universitar la Facultatea de Drept din Cluj, deputat, membru al PNȚ.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ șaitroc: vas de lemn, cu fundul curbat, folosit la separarea particulelor de aur din aluviuni sau din minereuri de aur sfărâmate.
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf (accesat în ianuarie 2011)
  6. ^ Statuia lui Avram Iancu

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Câmpeni