Județul Turda (interbelic)

Județul Turda
stemă amplasare
Provincie:	Transilvania
Reședința:	Turda
Populație:  •Total 1930:	Locul 183.282 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 3.514 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	6 plăși

Judeţul Turda (1925-1950) a coincis cu teritoriul fostului Comitat Turda-Arieş (1876-1925), reprezentat pe harta de mai sus

Județul Turda a fost o unitate administrativă, o subdiviziune de ordin întâi, din Regatul României. Reședința județului era orașul Turda. Întinderea administrativă a județului Turda a fost identică cu cea a fostului comitat Turda-Arieș, care a existat între 1876 și 1925.

Întindere

Județul se afla în centrul României Mari, în Transilvania, iar actualmente teritoriul lui este împărțit între Județul Cluj, Județul Alba și Județul Mureș. Se învecina la nord cu județul Cluj, la vest cu județele Bihor și Arad, la sud cu județele Hunedoara și Alba iar la est cu județele Târnava-Mică și Mureș.

Istoric

În anul 1924 au fost redenumite unele localități: Copăceni (nume vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc.

Județul Turda, înființat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieș (1876-1925). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Vezi și: Istoria Turzii

Organizare

Între 1918-1925 județul Turda a fost împărțit provizoriu în următoarele 6 plăși:

• I. Plasa Baia de Arieș
• II. Plasa Câmpeni
• III. Plasa Iara
• IV. Plasa Luduș
• V. Plasa Turda
• VI. Plasa Vințul de Sus

Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr.1972 / 13 iunie 1925) județul Turda a fost reorganizat în 6 plăși:

• I. Plasa Baia de Arieș
• II. Plasa Câmpeni
• III. Plasa Câmpia Turzii
• IV. Plasa Iara
• V. Plasa Luduș
• VI. Plasa Sânmihaiu

Împărțirea administrativă

• 6 plăși.
• 7 secretariate comunale.
• 42 secretariate cercuale.
• 1 comună urbană (Turda – capitala județului) și 138 comune rurale.

Comune

Comune urbane

1 comună urbană (Turda, capitala județului). 16.000 locuitori la recensământul din 1920. Important centru industrial. Reședința principalelor autorități ale județului.

Autorități publice: Prefectura și Sub-Prefectura județului, Pretura - reședința plasei Turda (până la 24 iunie 1925, după care a fost mutată la Câmpia Turzii), Primăria orașului, Poliția și Serviciul de Siguranță, Administrația Financiară, Serviciul de poduri și șosele.

Justiția: Tribunalul Turda, Judecătoria de Ocol.

Învățământul: Revizoratul școlar, 1 liceu de stat de băieți (Liceul “Regele Ferdinand”), 1 liceu unitarian de băieți, 1 școală reformat-calvină de fete, 1 școală de agricultură, 1 școală de horticultură, 1 școală civilă-medie de stat de fete, 2 scoli primare de stat, 3 școli primare confesionale (1 romano-catolică, 1 reformat-calvină, 1 mozaică).

Culte religioase: 6 parohii (1 greco-catolică, 1 ortodoxă, 1 reformat-calvină, 1 unitariană, 1 evanghelică-lutherană, 1 mozaică).

Asistența medicală: Spitalul Județean.

Comune rurale

Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului “Socec al României Mari”, ediția 1924-1925) au fost următoarele (cu denumirile de atunci):

Agârbiciu, Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea, Ceagz, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Certegea, Cheța, Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Cucerdea, Dateș, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău, Feldioara-Războieni, Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Grebenișul de Câmpie, Grind, Grind-Cristur, Hădărău, Hărastăș, Hășdate, Hăsmaș, Hidiș, Iara de Jos, Iclandul Mare, Iclănzel, Indol, Inoc, Lechința de Mureș, Lita Română, Lita Ungurească, Ludoșul de Mureș, Luna de Arieș, Lunca, Lupșa, Măgura, Măhaciu, Micuș, Miheșul de Câmpie, Mischiu, Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele Băișoarei, Neagra, Oarba de Mureș, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Ormeniș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Ponorel, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus, Zău.

Între 1918-1925 aceste comune rurale au aparținut administrativ următoarelor 6 plăși:

• I. Plasa Baia de Arieș: Baia de Arieș, Bedeleu, Brăzești, Buru, Ceagz, Cioara de Sus, Lunca, Lupșa, Moldovenești, Muncel, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Runc, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sângeorgiu, Sartăș, Sasavința, Trăscău, Vidolm.

• II. Plasa Câmpeni: Albac, Bistra, Câmpeni, Certegea, Neagra, Ponorel, Scărișoara, Vidra de Jos, Vidra de Sus.

• III. Plasa Turda: Agârbiciu, Bagiu, Banabic, Beiul de Câmpie, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Chiend, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Indol, Micuș, Mischiu, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Sălicea, Săliște, Sând, Sâniacob, Sânmartinul Deșert, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Silvașul Unguresc, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca.

• IV. Plasa Iara: Agriș, Băișoara, Berchiș, Bicălat, Cacova Ierii, Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Hășdate, Hăsmaș, Iara de Jos, Lita Română, Lita Ungurească, Măgura, Muerău, Muntele Băișoarei, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Săcel, Săvădisla, Șchiopi, Surduc, Șuțu.

• V. Plasa Luduș: Bogata de Mureș, Budiul de Câmpie, Căpușul de Câmpie, Cheța, Chimitelnicul de Câmpie, Dateș, Dileul Român, Dileul Unguresc, Grebenișul de Câmpie, Grind-Cristur, Hădărău, Iclandul Mare, Iclănzel, Lechința de Mureș, Ludoșul de Mureș, Miheșul de Câmpie, Oarba de Mureș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Săcalul de Câmpie, Sânger de Câmpie, Sânmarghita, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Tăureni, Țicud, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Zău.

• VI. Plasa Vințul de Sus: Cârcedea, Cicău, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Cucerdea, Decea, Dumbrău, Feldioara-Războieni, Grind, Hărastăș, Hidiș, Inoc, Luna de Arieș, Măhaciu, Ormeniș, Sânmartinul Sărat, Vaidasig, Vereșmort, Vințul de Sus.

În prezent, aceste 138 foste comune rurale sunt răspândite pe teritoriile județelor Cluj, Alba și Mureș.

Demografie

În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a.

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.

Învățământul

• Licee / Școli medii: 2 licee de stat de băieți (Liceul Regele Ferdinand din Turda și Liceul „Horea“ din comuna Câmpeni), 1 liceu confesional de băieți, 1 școală comercială confesională de fete, 1 școală de agricultură, 1 școală de horticultură.
• Școli primare de stat: 52 române, 10 maghiare.
• Școli confesionale: 96 școli române (52 greco-catolice, 44 ortodoxe), 10 școli maghiare (4 romano-catolice, 4 reformat-calvine, 2 unitariene), 2 școli evreiești.

Economia

Agricultura

Agricultură dezvoltată, pe întinse terenuri cultivabile.

Comerțul

Comerț activ, mai mult cu produsele județului, centrul de desfacere fiind orașul Turda.

Industria

• Fabrici în Turda: 1 de ape gazoase, 1 de bere, 1 de ciment, 2 distilerii, 1 de mobilă, 1 de pielărie, 1 de produse chimice, 1 de săpun, 1 de sticlă, 1 de var, 1 turnătorie.
• Fabrici în județ: ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele.
• Mine: Salina Turda (închisă definitiv în 1932).

Bibliografie

• Călăuza orașului Turda și împrejurimile, Editura Librăriei Arieșul S.A. Turda, 1930

Vezi și

• Istoria Turzii
• Localități din România cu nume schimbate

Legături externe

• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - județul Turda-Arieș
• Turda interbelică
• Județul interbelic Turda