George Bariț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru fondator al Academiei Române
George Bariț
GeorgeBarit.jpg
Naștere 4 iunie 1812
Jucu de Jos, comitatul Cluj, Principatul Transilvaniei
Deces 2 mai 1893, (81 de ani)
Sibiu, Austro-Ungaria
Ocupație istoric și publicist
Naționalitate Flag of the Habsburg Monarchy.svg Austro-Ungaria,
de origine română
Studii Facultatea de Teologie la Blaj
Părinți Ioan Pop Bariț
Ana Rafila
Activitatea literară
Opere semnificative Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă
Note
Fondator al „Gazetei de Transilvania
Director al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură
Fondator și președinte al societății ASTRA
Revoluționar pașoptist marcant în Transilvania
Fondator și condcător al revistei „Transilvania
Președinte al Academiei Române

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Bariț a fost fiul lui Ioan Pop Bariț, preot greco-catolic, și al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la școala unitariană din Trascău (azi Rimetea, județul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

Activitatea culturală[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Barițiu in parcul Astra "Sibiu"

În anul 1838 a întemeiat la Brașov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, primul ziar literar românesc din toate timpurile.Difuzarea lor peste munți era asigurată de prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariț fost una din figurile cele mai importante ale Revoluției de la 1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând din 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 și 1889. În această revistă a publicat numeroase articole și studii de istorie și politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904. George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă, initulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă. A fost membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Române.

Opera[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de George Bariţ
  • Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Școala românească din Brașov și Cetate, 1837
  • Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicționariu român-german, 1853-1854
  • Dicționariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
  • Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
  • Două drame familare, teatru, 1891

Cinstirea lui George Barițiu[modificare | modificare sursă]

Numismatică[modificare | modificare sursă]

  • Pentru cinstirea lui George Barițiu, Banca Națională a României pune în circulație, în atenția numismaților, la 10 septembrie 2012, o monedă de aur[1], cu titlul de 900‰, cu valoarea nominală de 100 de lei, într-un tiraj de 250 de exemplare, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naștere. Moneda este rotundă, cu un diametru de 21mm, are o greutate de 6,452g, cantul monedei este zimțat și este emisă de calitate proof.[2][3]

Pe aversul monedei sunt gravate titlurile unor publicații editate de George Barițiu, denumirea statului emitent, în arc de cerc: ROMANIA, valoarea nominală „100 LEI”, milesimul 2012, amplasat de o parte și de alta a stemei României.[2]
Pe reversul monedei sunt gravate portretul lui George Barițiu, numele persoanei comemorate, în arc de cerc, și anii între care a trăit: „1812”, „1893”.[2]

Eponime[modificare | modificare sursă]

În onoarea sa,

  • O statuie a lui George Barițiu, operă a sculptorului Oscar Späthe, a fost ridicată, la 13 octombrie 1912, în Parcul ASTRA, din fața palatului ASTRA în Sibiu.
  • Biblioteca Județeană din Brașov îi poartă numele: Biblioteca Județeană George Barițiu;
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Cluj-Napoca îi poartă numele: Colegiul Național George Barițiu.
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Baia Mare îi poartă numele: Colegiul Tehnic George Barițiu.
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Sibiu îi poartă numele: Colegiul Economic George Barițiu.
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Brașov îi poartă numele: Liceul George Barițiu.
  • O stradă din Brașov îi poartă numele: strada George Barițiu;
  • O stradă din Cluj-Napoca îi poartă numele: strada George Barițiu;
  • O stradă din București îi poartă numele: strada George Barițiu.
  • O stradă din Campia Turzii îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Statuia lui George Bariţ în faţa palatului ASTRA în Sibiu, opera sculptorului Oscar Späthe, ridicat la 13 octombrie 1912.
  • George Bariț și contemporanii săi, corpus de corespondență inițiat și coordonat de Ioan Chindriș, vol.I-X, Editura Minerva și Editura Enciclopedică, București, 1973-2003 (colaboratori: Ștefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Dumintru Suciu, Gelu Neamțu, Ion Buzași, Simion Retegan, George Cipăianu, Ioan Gabor, Gheorghe Asanache ș.a.).
  • Radu Pantazi, Viața și ideile lui G. Barițiu, studiu și antologie, București, 1964.
  • Ioan Chindriș, O piesă de teatru inedită a lui George Bariț: Inimile mulțămitoare în “Manuscriptum”, (Muzeul Literaturii Române, București), VIII, 1977, nr.3, p. 58-69.
  • Vasile Netea, George Barițiu. Viața și activitatea sa", București, 1966.
  • George M. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, III, Cluj-Napoca, 1980.
  • Fișa biobliografică a autorului în Dicționarul scriitorilor români, A-C, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundației Culturale Române, 1995.
  • Cristian Romano, Iosif Romanov - librar,editor și tipograf din București în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în „Anuarul Arhivelor Municipiului București”, nr.1/1996.
  • Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc („Temeiurile din lontru“ – fundamentul dezvoltării statului modern. George Barițiu), Editura Comunicare.ro., București 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de George Bariț


Predecesor:
Ion Ghica
Președintele Academiei Române
18931893

Succesor:
Iacob C. Negruzzi