1934

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI

Decade: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980

Ani: 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939

---

1934 (MCMXXXIV) a fost un an comun al calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

• 1 ianuarie: Alcatraz devine închisoare federală.
• 2 ianuarie: Se organizează funeralii naţionale fostului prim-ministru, Ion Gh. Duca.
• 4 ianuarie: La conducerea PNL este ales Dinu I.C. Brătianu până în 1947.
• 5 ianuarie: S-a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu.
• 25 ianuarie: La Bucureşti se desfăşoară vizita regelui Boris al III-lea al Bulgariei şi a reginei Ioana.
• februarie: În Lituania sunt interzise toate partidele.
• 9 februarie: Pact balcanic (Iugoslavia, România, Turcia, Grecia), pentru garantarea frontierelor şi prevenirea presiunilor germane şi ruse.
• 23 februarie: Léopold III devine rege al Belgiei.
• 5 aprilie: Este înfiinţată legaţia României de la Buenos Aires.
• 23 aprilie: În prezenţa regelui Carol al II-lea este inaugurat Palatul Telefoanelor.
• 9 iunie: Personajul de desene animate, Donald, creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul "Găinuşa cea înţeleaptă".
• 12 iunie: La Londra au fost inaugurate trecerile de pietoni.
• 20 iunie: Vizita de două zile în România a ministrului de externe francez Louis Barthou.
• 30 iunie: A avut loc, în Germania, masacrul împotriva liderilor asociaţiilor politice rivale ("Noaptea cuţitelor lungi").
• iulie: România: Se constituie organizaţia de masă Amicii URSS.
• 14 iulie: Prima întâlnire dintre Adolf Hitler şi Benito Mussolini se desfăşoară la Veneţia.
• 5 august: În perioada 5-12 august se desfăşoară prima ediţie a turului ciclist al României. Turul a fost câştigat de bulgarul Marin Nicoloff.
• 9 octombrie: La Marsilia este asasinat regele Alexandru al Iugoslaviei împreună cu ministrul de externe francez Louis Barthou de către membri ai organizaţiei fasciste croate "Ustaşa".
• 3 decembrie: A fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital de Urgenţă Floreasca.
• 9 decembrie: Dinu Lipatti primeşte Premiul de compoziţie "George Enescu" pentru suita simfonică "Şătrarii".
• 27 decembrie: Persia devine Iran.
• Se desfiinţează Republica Sovietică Chineză.

[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie

• Agatha Christie publică Crima din Orient Express
• Henry Miller publică Tropicul Cancerului
• Constantin Noica publică Mathesis sau bucuriile simple
• Lucian Blaga publică Censura transcendentă
• Tudor Vianu publică Estetica vol I
• D.D.Roşca publică Existenţa tragică. Încercare de sinteză filosofică
• P.P.Negulescu publică Geneza formelor culturii
• Emil Cioran publică Pe culmile disperării

[modifică] Naşteri

• 1 ianuarie: Gheorghe Dinică, actor român
• 1 februarie: Nicolae Breban, scriitor român
• 9 martie: Iuri Gagarin, cosmonaut rus (d. 1968)
• 20 martie: David Malouf, scriitor australian
• 3 aprilie: Jane Goodall, specialistă britanică în maimuţe
• 15 aprilie: Ion Vianu, medic şi scriitor român
• 12 mai: Lucian Raicu, critic literar român (d. 2006)
• 6 iunie: Albert al II-lea al Belgiei
• 15 iunie: Matei Călinescu, scriitor, critic literar
• 1 iulie: Sydney Pollack, regizor american
• 11 iulie: Giorgio Armani, creator de modă italian
• 20 septembrie: Sophia Loren, actriţă italiană
• 28 septembrie: Brigitte Bardot, actriţă franceză
• 7 octombrie: Ulrike Meinhof, teroristă germană (d. 1976)
• 12 octombrie: Alexandru Zub, istoric român
• 9 noiembrie: Carl Sagan, scriitor, astronom american (d. 1996)
• 19 decembrie: Pratibha Kumari Patil, Preşedintele actual al Indiei (femeie)
• 20 decembrie: George Apostu, sculptor român (d. 1986)

[modifică] Decese

• 14 ianuarie: Ioan Cantacuzino, medic, microbiolog, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală (n. 1863)
• 23 ianuarie: László Székely, arhitect maghiar (n. 1877)
• 29 ianuarie: Fritz Haber, chimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1868)
• 17 februarie: Albert I al Belgiei (n. 1875)
• 4 iulie: Marie Curie, savantă poloneză stabilită în Franţa (n. 1867)
• 2 august: Paul von Hindenburg, al doilea Preşedinte al Republicii de la Weimar (n. 1847)
• 9 octombrie: Louis Barthou, prim-ministru al Franţei (n. 1862)
• 15 octombrie: Raymond Poincaré, prim-ministru al Franţei (n. 1860)
• 17 octombrie: Santiago Ramón y Cajal, doctor spaniol, laureat al Premiului Nobel (n. 1852)
• 30 noiembrie: Cincinat Pavelescu, autor român (n. 1872)
• 1 mai: Paul Zarifopol, teoretician literar (n. 1874)
• 1 decembrie: Serghei Kirov, revoluţionar bolşevic (n. 1886)
• Ştefan Cicio Pop, politician român, ministru de Externe şi preşedinte al Camerei Deputaţilor (n. 1865)

[modifică] Premii Nobel

• Fizică - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Chimie - Harold Clayton Urey
• Medicină - George Hoyt Whipple, George Richards Minot, William Parry Murphy
• Literatură - Luigi Pirandello
• Pace - Arthur Henderson