Masacrul de la Hărcana (Turda)
|
|
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor. |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Masacrul de la Hărcana (Turda) a fost săvârșit de către trupele militare maghiare, care au ucis 18 persoane de naționalitate română, bătrâni și copii. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie 1944, într-un cătun situat la circa 10 km nord-est de localitatea Turda.
Cuprins |
Context istoric [modificare]
În noaptea de 22 și 23 septembrie 1944 un grup de civili de naționalitate română s-a refugiat din cătunul Hărcana pentru a evita confruntările dintre armata sovietică, armata română și corpurile de armată maghiare și germane. Grupul de circa 30 de persoane s-a adăpostit în cantonul de cale ferată din apropierea orașului Câmpia Turzii (cătunul Petrilaca) și au fost martorii la execuția consătenilor lor.
In dimineața zilei de 24 septembrie 1944, un grup de militari maghiari însoțiți de civili au trecut linia de cale ferată ducând cu ei 18 prizonieri, dintre care 12 copii cu vârste între 7 luni și 10 ani, adolescenți și 4 adulți, locuitori ai cătunului Hărcana care nu au plecat cu grupul inițial de refugiați. Civilii români au fost executați prin împușcare într-o groapă de obuze, lângă calea ferată iar apoi corpurile lor au fost stropite cu petrol și incendiate. Cei 12 copii proveneau din familiile Lăscău, Forgaci, Costea și Sălăgean. Cel mai mic copil ucis a fost Ionuț Forgaci în vîrstă de șapte luni.
În anii 1987-1988, unul din martorii oculari ai masacrului însoțit de fiul uneia dintre victime au identificat mormintele celor împușcați. Masacrul de la Turda a fost comemorat printr-o placă comemorativă ridicată cu sprijinul Consiliului Local al municipiului Turda și al Partidului Unității Naționale a Românilor (PUNR). Placa comemorativă amplasată în centrul municipiului în partea dreaptă a Catedralei Ortodoxe, este inscripționată cu numele victimelor și vârsta lor. Istoria masacrului de la Hărcana a fost consemnată în presa județeană și locală prin intermediul unor relatări ale martorilor oculari Vasile Bucur și Eugen Vescan, precum și prin relatările unor descendenți ai familiilor Forgaci și Lăscău.
Galerie de imagini [modificare]
-
Monumentul Martirilor
din 1944
(Piaţa 1 Decembrie 1918 din Turda ) -
Mormântul celor uciși
de hortiști în anul 1944
în zona Petrilaca
din Turda -
Inscripție de pe mormântul celor uciși
de hortiști în anul 1944
în zona Petrilaca
din Turda -
Morminte în zona Petrilaca
din Turda
Bibliografie [modificare]
- Marțian Niciu;Mihai Racovițan; Ioan Țepelea; Vasile Lechințean; Vasile Ciubăncan; Liviu Țîrău, Istoria României. Transilvania, Volumul II-Capitolul VII. Transilvania оn cel de-al II-lea Razboi Mondial, Edit. 'George Barițiu', Cluj-Napoca, 1997, pp.1395-1642
- Eugen Gergely - Județul Cluj-Turda intre anii 1940-1944, pag.237 despre Masacrul de la Hărcana, Edit. Casa Cărții de Știința ISBN 978-973-133-768-5