Luduș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Luduș
Marosludas
—  Oraș  —
Biserica Reformată din Luduș
Biserica Reformată din Luduș
Stema Luduș
Stemă
Luduș se află în Romania
{{{alt}}}
Luduș
Localizarea orașului pe harta României
Luduș se află în Județul Mureș
{{{alt}}}
Luduș
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: Coordonate: 46°28′40″N 24°05′46″E / 46.47778°N 24.09611°E / 46.47778; 24.0961146°28′40″N 24°05′46″E / 46.47778°N 24.09611°E / 46.47778; 24.09611

Țară  România
Județ Mureș

SIRUTA 114710
Atestare documentară 1377

Localități componente

Guvernare
 - Primar Cristian Ioan Moldovan (PNL, ales 2012)

Suprafață
 - Total 67  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 15.328 locuitori
 - Densitate 278 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 17.497 locuitori

Site: Site al orașului

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Luduș (în trecut Ludoșul de Mureș; în maghiară Marosludas, în trad. "Gâștele de pe Mureș", în germană Ludasch) este un oraș din județul Mureș, Transilvania, România.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Ludușul este situat în partea centrală a Podișului Transilvaniei (la 44 km de municipiul Târgu Mureș). Din punct de vedere geografic orașul Luduș este situat la intersecția dintre paralele 24o 07’ longitudine estică și 46o 29’ latitudine nordică, la 279 m altitudine. Ludușul ocupă peste 67 km² si circa 1% din suprafața județului Mureș. Administrativ orașul are în componența sa localitățiile Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja și Roșiori, cele mai însemnate fiind Gheja cu peste 1 500 locuitori și Roșiori cu 900 locuitori.

Orașul Luduș se găsește pe ambele maluri ale râului Mureș, pe Drumul Național DN15, respectiv pe Drumul European E60, între Târgu Mureș și Cluj-Napoca.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema orasului Luduș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în care broșează un căprior de argint. În partea superioară, în câmp rosu, se află două spice de grâu, de aur. În mijlocul scutului, în câmp albastru, se află o coloană ionică, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:
Spicele de grâu reprezintă bogătia pământului și ocupația locuitorilor. Coloana ionică sugerează semnele civilizatiei antice existente pe aceste locuri. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș[3].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ludușul este pomenit prima dată conform documentelor istorice în 1333[4]. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Ludas 1333, Ludas 1377, Lwdas 1439, Ludas 1461, Ludas 1733, Ludos 1750, Maros-Ludas 1760-1762, Maros Ludos, Ludos 1854[5] Ludaș-Mureș și Ludoșul de Mureș 1920 și în 1928 Luduș - formă care nu s-a mai schimbat până astăzi[6].

În Evul Mediu sat românesc, aparținând domeniului latifundiar din Bogata.

În perioada interbelică a fost reședința plășii Luduș din județul Turda.

Declarat oraș în anul 1960.

În Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș.

În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român.

Locuri în Luduș[modificare | modificare sursă]

Monumente și clădiri[modificare | modificare sursă]

Biserica Reformată[modificare | modificare sursă]

Biserica Reformată este cea mai caracteristică clădire din oraș. Turnul bisericii se poate identifica chiar de la intrarea în oraș. Biserica construită în stil neoclasic în 1889 dovedește faptul că Ludușul a început să devine un oraș chiar în Imperiul Austro-Ungar. Renovarea totală a clădirii a început în 2007 și s-a terminat în 2009 cu ajutorul Episcopiei Reformate din Transilvania și a Republicii Ungare. În 2009 parohia a sărbătorit aniversarea de 120 de ani a inagurării bisericii. Biserica reformată cu instituțiile sale este un centru cultural a comunității maghiare din oraș. În fiecare an sunt organizate expoziții de artă, festivaluri culturale și concerte de muzică clasică. [7]

Cultură[modificare | modificare sursă]

  • Corul Mixt al Parohiei Reformate
  • Asociația Culturală "Petőczi Kata Szidónia"
  • Ansamblurile de dans popular "Transilvania" si "Ardealul"

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Luduș

     Români (65.94%)

     Maghiari (23.2%)

     Romi (6.28%)

     Necunoscută (4.44%)

     Altă etnie (0.11%)

Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Luduș

     Ortodocși (64.68%)

     Romano-catolici (5.34%)

     Reformați (16.96%)

     Penticostali (2.02%)

     Greco-catolici (3.31%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1.14%)

     Martori ai lui Iehova (1.12%)

     Necunoscută (4.66%)

     Altă religie (0.72%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Luduș se ridică la 15.328 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.497 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,94%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,21%) și romi (6,29%). Pentru 4,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,69%), dar există și minorități de reformați (16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-catolici (3,31%), penticostali (2,02%), adventiști de ziua a șaptea (1,15%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru 4,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Evoluția populației la recensăminte:


Personalități[modificare | modificare sursă]

Coloană sculptată în lemn în grădina bisericii reformate-calvine
Statuia Lupoaicei din Luduș
  • Longin Alexandru Macarie (1870-1939), învățător-director, memorandist
  • Ștefan Pop (1876-1937), profesor, autor de manuale școlare
  • Acad. Dr. Buday Árpád (1879-1937), profesor arheolog
  • Acad. Cséh Andor (1895-1979), preot catolic, lingvist esperanto
  • Dr. Valer Russu (1900-1979), medic de excepție
  • Kakassy Endre (1903-1963), publicist, critic literar, traducător
  • Laurean Paul (1913-2004), învățător-director
  • Ion Ioan Vlăduțiu (1920-1991), etnograf
  • Constantin Pleșca (1921-1989), profesor
  • Tănasie Fanea (n. 1922),
  • Augustin Micu (n. 1927), profesor geografie
  • Kiss Ibolya (n. 1928), profesoară, pictoriță
  • Aurel Baghiu (n. 1929),
  • Dr. Sepsi Lajos (1931-1992), medic specialist chirurg
  • Hangel Gyula (1932-1989), profesor biolog
  • Eugen Todoran (n. 1933), regizor și actor
  • Pompeiu Hărășteanu (n. 1935), bas de renume internațional
  • Rodica Olteanu (n. 1945), scenograf
  • Ioan Astăluș (n. 1957), scriitor, sculptor, caricaturist
  • Marcela Viana Frățilă (n. 1957), profesoară de pian și canto în San Francisco, SUA
  • Prof. Univ. Dr. Iulian Boldea (n. 1963), poet, eseist și critic literar
  • Ella Kovács (n. 1964), atletă
  • Leonte Nicolae Man (1967-1989), erou martir al Revoluției Române din Decembrie 1989
  • Pericle Cristian Perșinaru (n. 1967), profesor de vioară la Colegiul Sfânta Treime din Londra, Marea Britanie
  • Dr. Ballai István (n. 1968), fizician, matematician
  • Egyed Tibor (n. 1969), grafician

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ http://www.dsclex.ro/legislatie/2007/septembrie2007/mo2007_616.htm Hotărârea guvernului nr.1030 din 6 septembrie 2007 privind aprobarea stemei orașului Luduș, județul Mureș
  4. ^ Orbán Balázs, A Székelyföld leírása, 1868, pag. 60
  5. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 vol., Ed. Academiei RSR, București 1967-68, volumul I, pag. 364
  6. ^ http://oldludus.blogspot.ro/2012/11/copy-paste.html
  7. ^ Református.ro: 120 éves a református templom
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Luduș