Județul Rădăuți (interbelic)
| Județul Rădăuți | |||||
|
|||||
| Provincie: | Bucovina | ||||
| Reședința: | Rădăuți | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 160.778 loc. |
||||
| Suprafață: •Total: |
Locul km² |
||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | trei plăși | ||||
| modifică |
|||||
Județul Rădăuți a fost o unitate administrativă, o subdiviziune de ordin întâi, din Regatul României. Reședința județului era orașul Rădăuți.
Cuprins |
Întindere [modificare]
Județul se învecina la nord cu județul Storojineț și cu o mică porțiune din județul Cernăuți, la est cu județul Dorohoi, la sud cu județele Suceava și Câmpulung, iar la vest cu județul Maramureș și cu Cehoslovacia.
Organizare [modificare]
Teritoriul județului era organizat în trei plăși: I. Plasa Putila, II. Plasa Siret și III. Plasa Ștefan Vodă.
Populație [modificare]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 160.778 locuitori, dintre care 55,4% români, 11,1% germani, 8,7% ucrainieni, 7,6% huțuli, 7,2% evrei, 6,4% maghiari, 1,4% poloni ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 70,6% ortodocși, 16,2% romano-catolici, 7,2% mozaici, 2,6% luterani, 1,3% greco-catolici ș.a.
Mediul urban [modificare]
În 1930 populația urbană a județului era de 26.693 de locuitori, dintre care 38,3% români, 28,9% evrei, 23,5% germani, 4,7% ucrainieni, 1,8% poloni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 41,3% ortodocși, 29,1% mozaici, 23,6% romano-catolici, 3,4% greco-catolici, 2,2% luterani ș.a.
Materiale documentare [modificare]
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după religie -
Populația județului în anul 1930, după religie
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||