Județul Cluj (interbelic)

Portal Cluj

Județul Cluj


stemă	amplasare

Provincie:

Transilvania

Reședința:

Municipiul Cluj

Populație:
•Total 1930:

Locul
334.991 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
4.813 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

(inițial) Douăsprezece plăși
(ulterior) Nouă plăși

Județul Cluj a fost o unitate administrativă, o subdiviziune națională de ordinul întâi, din Regatul României. Reședința județului era municipiul Cluj.

Întindere [modificare]

Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Cluj, cu excepția unor comune care au fost trecute în componența județelor Sălaj și Mureș.

Județul interbelic se învecina la nord cu județele Sălaj, Someș și Năsăud, la vest cu județul Bihor, la sud cu județul Turda iar la est cu județul Mureș.

Organizare [modificare]

Ca urmare a organizării din anul 1925, județul Cluj avea o suprafață de 5.079 km² și o populație de 352.029 locuitori. Era compus din 226 comune rurale (echivalente actualelor sate) și o comună urbană (orașul Cluj), dispuse în 12 plăși. ^[1]:

Aghireșu (centru în Aghireșu)
Almaș (centru în Hida)
Borșa (centru în Borșa)
Călata (centru în Călata)
Câmpia (centru în Sărmașu)
Criș (centru în Ciucea)
Huedin (centru în Huedin)
Mociu (centru în Mociu)
Moților (centru la Gilău)
Nădășel (cu centrul în Baciu)
Someș (centrul la Răscruci)
Vlaha (centru în Vlaha)

În 1929 are loc o altă reformă administrativ-teritorială, ocazie cu care cele 12 plase anterioare sunt redimensionate într-un mod mai funcțional și o concepție diferită. Județul se va compune de acum din municipii, orașe, plase, comune și sate. Reședința de județ rămâne la Cluj. Județul avea un municipiu Cluj, un oraș Huedin și 232 sate, împărțite în șapte plăși ^[2]:

Plasa Aghireșu, cu 28 de sate, a fost creată ulterior.
Plasa Borșa, cu 20 de sate,
Plasa Călata, (25 de sate), a fost creată ulterior.
Plasa Cluj, cu 46 de sate,
Plasa Gilău, 24 de sate,
Plasa Hida, 37 de sate,
Plasa Huedin, 57 de sate,
Plasa Mociu, 28 de sate și
Plasa Sărmașu, cu 20 de sate.

Populație [modificare]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 334.991 de locuitori,^[3] dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a.

15,2% din populația județului se afla în orașul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2% la Mociu, 8,1% în Gilău, 7,1% în Sărmășel, 6,2% în Borșa etc.

Mediul urban [modificare]

În anul 1930 populația urbană era de 106.245 locuitori,^[4] dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.

Unități administrative	Locuitori^[5]
Unități administrative	Bărbați	Femei	Total
Municipiul Cluj	48.718	49.851	98.569
Orașul Huedin	2.679	2.771	5.450
Total urban	51.397	52.622	104.019
Plasa Borșa	10.463	10.337	20.800
Plasa Cluj	25.579	25.258	50.837
Plasa Gilău	13.488	13.356	26.844
Plasa Hida	14.974	14.778	29.752
Plasa Huedin	24.788	25.082	49.870
Plaa Mociu	13.694	13790	27.484
Plasa Sărmașul	11.923	12.007	23.930
Total rural	114.909	114.608	229.517

Total județ	166.306	167.230	333.536

Istoric [modificare]

Fișier:Judetul Cluj (interbelic).jpg

Harta județului interbelic Cluj

Județul Cluj a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Cluj. Până în anul 1925 a purtat denumirea "județul Cojocna". Conducerea județului Cojocna se afla în municipiul Cluj, care însă se bucura de statutul de oraș liber. În anul 1925 statutul autonom al municipiului Cluj a fost desființat, iar orașul liber a fost comasat cu județul Cojocna, care a primit denumirea "județul Cluj". Prin cedarea Ardealului de Nord în septembrie 1940 cea mai mare parte a județului Cluj a ajuns sub administrația Regatului Ungariei. Părțile rămase sub administrație română (sudul județului, inclusiv comuna Feleac) au fost unite cu județul Turda și au format împreună până în 1946 județul Cluj-Turda.

Organizarea din 1929 a rămas valabilă până în 1950, cu excepția perioadei 1938-1940 (ținuturile).

Note [modificare]

^ Minerva Enciclopedie Română, pagina 316
^ Grigor P. Pop, pagina 16
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, Vol. II, pag. 134.
^ Recensământul general al populației României din 29 decembrie 1930, Vol. II, pag. 134.
^ Judetul Cluj

Bibliografie [modificare]

Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1
Colectiv (1929). Minerva Enciclopedie Română. Cluj: Editura Comitetului de Redacție al Enciclopediei Române Minerva