Mihai Viteazul (film)

Mihai Viteazul
Rating
Regizor	Sergiu Nicolaescu
Scenarist	Titus Popovici
Producător	Sergiu Nicolaescu
Distribuitor	România Film
Montaj	Yolanda Mîntulescu
Distribuție	Amza Pellea Irina Gărdescu Florin Piersic Septimiu Sever Ilarion Ciobanu Mircea Albulescu Ion Besoiu Emmerich Schäffer Olga Tudorache György Kovács Ioana Bulcă Sergiu Nicolaescu Maria Clara Sebők Nicolae Secăreanu Aurel Rogalschi
Premiera	1971
Premiera în România	-
Premiera în Republica Moldova	-
Durata	203 minute
Limba originală	română
Pagina Cinemagia
Profil IMDb

Mihai Viteazul este un film istoric. Rolul principal, cel al lui Mihai Viteazul, a fost interpretat de actorul Amza Pellea. Un film saga difuzat în două părți, probabil cea mai impresionantă producție istorică din cinematografia românească. Pelicula realizată în 1970 sub bagheta regizorală a lui Sergiu Nicolaescu și produsă de România Film a intrat după trei ani în circuitul internațional unde a fost vizionat de cinefili din diverse culturi și țări. A fost propunerea României pentru Premiile Oscar, la categoria cel mai bun film străin în anul 1972.. Pelicula istorică, semnată de Sergiu Nicolaescu, este cel mai vizionat film românesc și unul din cele mai bine vândute, fiind difuzat mai mulți ani în cinematografe, atât în România, cât și în țări de pe întreg mapamondul. De asemenea, filmul a fost difuzat pe posturi de televiziune din România: HBO, Pro TV, Pro Cinema etc. Mihai Viteazul este cunoscut pentru acuratețe istorică, regizorul dorind ca filmul să fie cât mai aproape de adevăr. Este de subliniat prezența unei întregi divizii de soldați în termen , pentru a reconstitui scenele de luptă grandioase, dar în același timp foarte realiste.

Premise

După succesul internațional al filmului regizat de tânărul regizor Sergiu Nicolaescu, Dacii, acestuia i s-a propus de către firma americană Columbia Pictures „să toarne” alt film istoric, de data aceasta despre o figură legendară a neamului român, Mihai Viteazul.

Filmul, al cărui buget avea să fie de patru milioane de dolari, ar fi putut să aibă în distribuție importanți actori americani. Președintele Ceaușescu a insistat ca filmul să fie făcut numai cu actori români.

„Nu a fost să fie și nu regret nimic. Am făcut un film cu actori români, care a ieșit bine.”

—Sergiu Nicolaescu, regizor

„Fără ezitare pot spune că a fost cel mai greu film din cariera mea, dar a meritat.”

—Sergiu Nicolaescu, regizor

Selecția pentru rolul voievodului avea sa fie lungă și dificilă, Sergiu Nicolaescu având peste 128 de variante pentru rolul principal. Din cauza selecției anevoioase, regizorul a început să filmeze scenele exterioare cu el însuși în rolul voievodului. Într-un final, el a decis ca rolul domnitorului să fie interpretat de Amza Pellea, actor cu care colaborase și la Dacii, în care Pellea a avut rolul lui Decebal. Colea Răutu, un alt actor important care intrase în vederile regizorului pentru rolul principal, fusese considerat de Nicolaescu prea bătrân pentru rol, lui Răutu revenindu-i rolul sultanului Murad al III-lea.

Deși au debutat sub semnul incertitudinilor, filmările care au ținut șase luni, au continuat cu o distribuție formată numai din actori din România.

Distribuția

Mihai Viteazul (Amza Pellea), flancat de Frații Buzești.

Filmul Mihai Viteazul a beneficiat de aportul multor nume mari din actoria românească. Începând de la Amza Pellea în rolul marelui voievod și până la figuranți, distribuția a fost de excepție. Colea Răutu a jucat rolul sultanului turc Murad al III-lea, Ion Besoiu a fost Sigismund Báthory. Olga Tudorache a jucat rolul mamei lui Mihai Viteazul, în timp ce Irina Gărdescu a jucat rolul contesei Rossana Viventini. György Kovács a fost distribuit în rolul lui Andrei Báthory, în timp ce Nicolae Secăreanu a jucat rolul lui Sinan pașa. Un personaj interesant a fost jucat de Mircea Albulescu și anume Popa Stoica, luptător cu veșmânt de preot pe câmpurile de luptă. Și regizorul Sergiu Nicolaescu a făcut parte din distribuție, în rolul prietenului lui Mihai Viteazul, Selim pașa. Frații Buzești, cei trei viteji care l-au ajutat pe Mihai în bătălii, sunt intepretați de celebrii actori Ilarion Ciobanu (Stroe Buzescu), Florin Piersic (Preda Buzescu) și Septimiu Sever (Radu Buzescu).

Amza Pellea a fost dublat la voce de actorul Emanoil Petruț. În timpul filmărilor, pe corzile vocale ale lui Pellea au apărut niște noduli, care au afectat temporar vocea actorului. Pentru nu a afecta calitatea filmului, regizorul Sergiu Nicolaescu a hotărât dublarea vocii.

Numele actorului	Rol
Amza Pellea	Mihai Viteazul
Ion Besoiu	Sigismund Báthory
Olga Tudorache	mama lui Mihai Viteazul
Irina Gărdescu	contesa Rossana Viventini
György Kovács	Andrei Báthory
Sergiu Nicolaescu	Selim Pașa
Nicolae Secăreanu	Sinan Pașa
Ilarion Ciobanu	Stroe Buzescu
Aurel Rogalschi	Rudolf al II-lea
Ioana Bulcă	Doamna Stanca
Septimiu Sever	Radu Buzescu
Florin Piersic	Preda Buzescu
Maria Clara Sebők	Maria Cristina de Graz
Mircea Albulescu	Popa Stoica
Emmerich Schäffer	Generalul Gheorghe Basta
Alexandru Herescu	Ionică
Fory Etterle	Papa Clement al VII-lea
Colea Răutu	Sultanul Murad al III-lea
Constantin Codrescu	Alexandru cel Rău
Jean Lorin Florescu	Arhiducele Maximilian
Corneliu Gîrbea	Baba Novac
Stelian Cremenciuc	Jacques Beaurie
Mircea Breazu	Prințul Nicolae
Cornel Coman	Balogh
Alexandru Repan	Contele Viventini

Funcție	Nume
Regizor	Sergiu Nicolaescu
Scenarist	Titus Popovici
Muzică	Tiberiu Olah
Adaptare cinematografică	Mircea George Cornea
Montaj	Yolanda Mîntulescu
Producători	Zoltán Szabó
	Nicolae Teodoru
Costume	Hortensia Georgescu
	Mircea Milcovici
Machiaj	Rozalia Bartha

Sinopsis

Fraţii Buzeşti. De la stânga la dreapta: Florin Piersic (Preda Buzescu), Ilarion Ciobanu (Stroe Buzescu) și Septimiu Sever (Radu Buzescu).

Mihai Viteazul este un film care are de toate: scene de luptă la scară grandioasă (regizorul a folosit militari în termen), intrigi politice, trădări mârșave, drame familiale (chiar în familia domnitorului) și, mai presus de toate, prestația unuia dintre cei mai mari actori români din toate timpurile. Amza Pellea este superb în rolul marelui întemeietor al primei uniri din istoria României.

Anul 1593. Țara Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci veniți să ia tributul cuvenit. Boieri potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu, ban de Craiova, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de nesupunere. Scapă prin luptă și se îndreaptă către convoiul de copii, viitori ieniceri conduși de Selim pașa, pe care îl scapă de furia fraților Buzești și a lui Popa Stoica. Împreună cu Selim, prietenul său din copilărie, ajunge la Istanbul, nu înainte ca acesta să îi arate puterea Imperiului Otoman, într-o scenă considerată metaforică, cea a luptei dintre cei doi copii români, gata să se omoare pentru un cuțit frumos lucrat.

Prin mai multe împrumuturi, considerate de oamenii care i-au dat banii drept acțiuni nebunești, Mihai ajunge în fața sultanului, ajutat în special de sprijinul financiar acordat de contesa Rossana Viventini. Aici, se întâlnește cu contracanditatul său, domnitorul Alexandru cel Rău, supus și blând. Mihai refuză să îngenuncheze în fața sultanului Murad al III-lea, ca și Alexandru, ceea ce îi oferă un ascendent moral. Sultanul hotărăște ca fiul lui Pătrașcu cel Bun să devină domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind strangulat. Totuși, ultimele sale cuvinte, venite ca și un blestem pentru moartea sa asupra sultanului, au fost: „Ai să te căiești, Murad! Ai să te căiești!”.

Ajuns domnitor în Țara Românească, Mihai avea o misiune grea. Țara era greu afectată de domnia predecesorului și avea de plătit Înaltei Porți o sumă mare. Pe 13 noiembrie 1594, la București pornește revolta antiotomană, creditorii turci fiind omorâți. Singurul turc care scapă este Selim Pașa, trimis de domnitor la Istanbul să povestească cele văzute. Acesta este semnalul pornirii campaniei antiotomane de la Dunăre. Cad pe rând, sub atacurile voievodului român, cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, Șiștova, Nicopole și Vidin. Însă, din cauză că acțiunea sa nu a fost ajutată de Liga Sfântă, la care aderase cu puțin timp înainte din proprie inițiativă, campania nu continuă.

Mai mult, pentru a obține sprijinul Principatului Transilvania, Mihai trebuie să încheie un tratat de vasalitate cu Sigismund Báthory, tratat care avea să nu îi aducă nici un beneficiu.

Finalul primei părți a filmului îl reprezintă Bătălia de la Călugăreni. O luptă grandioasă, la reconstituirea ei participând nu mai puțin de 10.000 de soldați în termen, o divizie de armată. Lupta, bine reconstituită de regizor, prezintă bătălia dintre Mihai Viteazul pe de o parte și Sinan pașa ajutat Selim Pașa pe de altă parte. Deznodământul este și cel istoric, victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari. Scenele de luptă au fost filmate chiar în mlaștina de la Călugăreni, regizorul dorind ca filmul să aibă parte de o acuratețe cât mai mare.

Cea de-a doua parte a filmului debutează cu Lupta de la Keresteș. O cruciadă târzie condusă de Sigismund Báthory, ajutat de generalul Gheorghe Basta. Turcii, conduși de Selim Pașa reușesc șă obțină victoria, în timp ce Mihai aștepta să fie chemat să lupte. Turcii, prin același Selim, trimit o solie domnitorului prin care doresc să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări: Țara Românească, Ardealul și Moldova. Drept urmare, pornește campania din Transilvania. Trece Carpații, unde este nevoit să semneze legarea de glie a țăranilor, la insistentele fraților Buzești. Principatul Transilvania, condus de cardinalul Andrei Báthory, după căderea în dizgrație a lui Sigismund Báthory, strânge armata, nefiind conștient de realul pericol care este Mihai Viteazul. Lupta decisivă se dă la Șelimbăr, județul Sibiu. Din nou, scenele de luptă sunt grandioase, ele fiind filmate chiar în aceea localitate. Rezultatul bătăliei a fost o nouă victorie a lui Mihai, care reușea astfel să cucerească Transilvania.

Următoarea țintă era Moldova lui Ieremia Movilă. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea a lui Mihai nu a mai avut loc, dorința fraților de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor 3 țări. La Alba Iulia, printr-o slujbă condusă de un sobor de preoți din care făcea partea și preotul Stoica, Mihai Viteazul este înscăunat drept „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei".

Scena discuţiei dintre Mihai Viteazul (interpetrat de Amza Pellea, în stânga imaginii) și Selim pașa (interpretat de Sergiu Nicolaescu, în dreapta imaginii).

Această unire însă nu a ținut prea mult. Nereușind să înăbușe revolta boierilor transilvăneni și trădat de trupele generalului Basta, Mihai pierde drastic lupta de la Mirăslău. Urmează o perioadă de declin și pribegie prin Țara Românească. După aceasta, merge la Praga, pentru o audiență la împăratul Rudolf al II-lea. Acesta amână repetat întâlnirea cu Mihai. După o lungă perioadă de așteptare, acesta se întlnește cu împăratul, care îi oferă o armată pentru a restabili controlul austriac în Transilvania.

La lupta de la Guruslău, trupele lui Sigismund Báthory au fost distruse de cele ale lui Mihai, Sigismund căzând pradă furiei domnitorului român și fiind ucis. Generalul Basta, la ordinele împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian, a executat ordinul acestuia de a-l omorî pe domnitorul român pe 9 august 1601, pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda). Moartea lui Mihai Viteazul este prefațată de întâlnirea acestuia cu mama sa, care îl sfătuiește să își întărească paza. Rugămințile ei au rămas neascultate.

Un dialog rămas în istorie...

Unul dintre cele mai interesante dialoguri din acest film este acela dintre Mihai și sultanul Murad al III-lea, pe Cetatea Celor 7 Turnuri. „Care crezi că e darul cel mai de preț pe care Dumnezeu l-a făcut omului?”, îl întreabă sultanul pe Mihai, aflat pe una dintre terasele Palatului său din Istanbul. Domnitorul îi replică: „Viața!”. „Nici nu mă așteptam la alt răspuns, spune sultanul, din partea unuia care domnește peste o țară așa mică. Ei, află, dragul meu, că darul cel mai de preț pe care Dumnezeu l-a făcut omului este puterea!”. Atunci, camera de filmat face o panoramare a Istanbulului și respectiv a bogățiilor lui.

„Care crezi că e darul cel mai de preț pe care Dumnezeu l-a făcut omului?”

—Sultanul Murad al II-lea

„Viața!”

—Mihai Viteazul

„Ei, află, dragul meu, că darul cel mai de preț pe care Dumnezeu l-a făcut omului este puterea!”

—Sultanul Murad al II-lea

Lansarea filmului

Mihai Viteazul, intrând într-o Biserică ortodoxă cu scopul de a-şi revedea soţia.

Filmul a fost un succes internațional. Lansat în România în anul 1970, filmul a fost prezentat la Festivalul de Film de la Moscova în iulie 1971. Pe 23 iulie 1971 filmul a fost lansat în Germania de Est, urmând ca pe 30 iunie 1972 să fie lansat în Germania de Vest. Pe 30 martie [[1972], a avut loc premiera în Finlanda, iar pe 28 aprilie 1973 filmul a ajuns în Japonia!

„Sunt sigur că peste o sută de ani filmul va mai fi util și apreciat, declară regizorul peliculei. Am lucrat la el cu toată pasiunea și profesionalismul de care eram capabil. A fost cel mai greu «pariu» al meu. Am avut parte de nenumărate interdicții și cenzurări, dar am rezistat și nu am afectat calitatea filmului.”

—Sergiu Nicolaescu

Filmul a fost răspândit în lume sub diferite denumiri în limba nativă a țărilor respective, făcându-l mai popular. Tabelul de mai jos arată denumirea filmului în câteva din țările în care a fost prezentat:

Nume	Țară
Última cruzada, La	Spania
Gyakusatu gundan	Japonia
Kampf der Könige	Germania de Vest
Kampf der Könige II - Die Vereinigung	Germania de Vest
Last Crusade	(general)
Michael der Tapfere	Germania de Est
Michael der Tapfere 2. Teil - Die Vereinigung	Germania de Est
Michael the Brave	(general)
Michele il bravo	Italia
Mihai Viteazul - Cälugäreni	România (prima parte)
Mihai Viteazul - Unirea	România (a doua parte)
Poslední krízová výprava	Cehoslovacia
Schlacht der Giganten, Die	Germania de Vest
The Last Crusade	Japonia (titlul englez)
Ultima crociata, L'	Italia
Verinen valloittaja	Finlanda

Premii

Mihai Viteazul, în regia lui Sergiu Nicolaescu, a fost prezentat la Festivalul internațional de Film de la Moscova în anul 1971, unde a fost nominalizat la Premiul de Aur. Competiția, care a ținut din 20 iulie până pe 3 august, s-a încheiat doar cu o nominalizare pentru film, marele premiu fiind adjudecat de filmul Bilyy ptakh z chornoyu vidznakoyu, regizat de Yuri Ilyenko. A câștigat și festivalul de film istoric de la Beaume din 1974, câștigând în fața filmului Le Cid .

Operatorul filmului, George Cornea, obține în anul 1970 Premiul de Excelență UNIATEC la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, iar un an mai târziu câștigă Premiul de imagine al Asociației Cineaștilor Români.

Aspecte tehnice

Filmul Mihai Viteazul este un film catalogat de Consiliul Național al Audiovizualului ca fiind de audiență generală. Limba originală a filmului este limba română. Filmul este făcut pe peliculă color. Sunetul original este de tip mono. Aspectul este 2.35 : 1, procedeul utilizat fiind CinemaScope. Sunetul optic a fost pierdut înainte de 1989, iar în 2000 regizorul a reușit să îl refacă în Dolby Surround.

Locații de filmare

Scena încoronării lui Mihai Viteazul, la Alba Iulia, filmată în Catedrala Patriarhală din București.

Filmul a fost filmat în mai multe locații de pe teritoriul României, dar și în Praga, pe atunci în Republica Socialistă Cehă, acum Republica Cehă, și în Istanbul, Turcia. Este de remarcat că această peliculă cinematografică a fost filmată în așa multe locuri, surprizând foarte bine acele vremuri, dar și locațiile desfășurărilor, regizorul Sergiu Nicolaescu fiind cunoscut pentru migala cu care lucrează și acuratețea filmelor sale . Unele scene de interior au fost filmate în interiorul Castelului Peleș .

Localitate	Țară
2 Mai, jud. Constanța	România
Bran, jud. Brașov	România
Brașov	România
Criș, jud. Hunedoara	România
Hunedoara	România
Istanbul	Turcia
Praga	Cehoslovacia
Șelimbăr, jud. Sibiu	România
Călugăreni, jud. Giurgiu	România
Sibiu	România
Sighișoara, jud. Mureș	România
Sinaia, jud. Prahova	România
Sâmbăta de Sus, jud. Sibiu	România
Tălmaciu, jud. Sibiu	România
Tismana, jud. Gorj	România
Vârtop, jud. Alba	România

2 Mai

La 2 Mai, în jud. Constanța, au fost filmate scenele care au necesitat apariția cadrelor ce includ marea. De exemplu, scena în care trupele române ajung să se oprească la mare (Marea Egee). O altă scenă de acest fel a fost cea în care Selim pașa, dorind să-i demonstreze lui Mihai controlul asupra copiilor români, viitorii ieniceri. Pentru aceasta, el îl pune pe un copil să îl bată pe cel mai mare copil din grup, pentru un cuțit cu mâner poleit cu aur, ca mai apoi situația să se inverseze. Acțiunea atinge apogeul când Selim îi cere copilului mai plăpând să îl omoare pe celălalt. Totuși, Mihai oprește această faptă nechibzuită, despărțindu-i pe cei doi tineri.

Hunedoara

La Hunedoara, în județul Hunedoara, s-au filmat unele din cadrele ce necesitau prezența unui castel medieval, Castelul Corvineștilor fiind unul din cele mai bine conservate castele din țara noastră. De exemplu, scena în care Mihai intră în castel, învingător după lupta de la Șelimbăr, pentru a revendica tronul Transilvaniei.

Praga

În Praga, Republica Cehă, s-au filmat cadrele în care Mihai Viteazul aștepta o audiență la împăratul Rudolf al II-lea pentru a solicita trupe, cu scopul de a recuceri Transilvania. Acesta este primit de împărat, după mai multe luni de așteptare, iar răspunsul acestuia a fost pozitiv.

Istanbul

La Istanbul, Turcia, regizorul Sergiu Nicolaescu a deplasat o echipă de 38 de oameni precum și patru cai, transportați de două camioane. Deplasarea a fost achitată de regizor integral din bani proprii. Au fost filmate toate cadrele care prevedeau deplasarea lui Mihai la Istanbul, reședința sultanului turc Murad al III-lea. Sunt memorabile scenele de pe Cetatea celor Șapte Turnuri (Ediküle), unde sultanul are o discuție memorabilă cu Mihai, dar și uciderea lui Alexandru cel Rău. Au fost filmate și scenele din timpul căutărilor lui Mihai Viteazul pentru oameni care să îi susțină cauza.

Călugăreni

La Călugăreni, în jud. Giurgiu, s-au filmat scene de luptă din bătălia de la Călugăreni. Armata română, condusă de Mihai, a ținut piept mult mai puternicei armate otomane condusă de Sinan pașa, secondat de mai mulți viziri și begi. Lupta este foarte bine regizată, condițiile de atunci se regăsesc în totalitate în cadrele trase de regizor, inclusiv celebra mocirlă sau căderea lui Sinan pașa în râu, de pe pod.

Șelimbăr

La Șelimbăr, în jud. Sibiu, au fost filmate cadrele cu lupta propriu-zisă din aceeași localitate. Deoarece regizorul Nicolaescu a dorit o acuratețe istorică cât mai mare pentru filmul său, ca și în cazul scenelor de la Călugăreni, el a revenit pe aceleași pământuri unde au avut loc luptele lui Mihai. Se remarcă apariția în luptă a lui Mihai, doar în cămașă albă și moartea lui Preda Buzescu. De altfel, chiar cardinalul Andrei Báthory a fost decapitat în fața privirilor lui Sigismund Báthory.

Vârtop

La Vârtop, în jud. Alba, regizorul a filmat lupta de la Keresteș, dintre armata cruciată creștină, condusă de Sigismund Báthory și generalul Basta, contra armatei Imperiului Otoman, condusă de Selim pașa. Lupta a fost un dezastru pentru creștini, turcii reușind izbânda.

Legături externe

• Sergiu Nicolaescu despre Mihai Viteazul
• Filmele Adevărul: „A fost cel mai greu film din cariera mea“
• Filmele Adevărul: „Mihai Viteazul”, cea mai vizionată peliculă românească
• Filmele Adevărul:Ringtonuri din filmul Mihai Vieazul
• Mihai Viteazul (film) la Internet Movie Database
• Port.ro: Mihai Viteazul (film)
• Mihai Viteazul - Vizualizarea filmului

Filme anterioare	(1971) Mihai Viteazul:Călugăreni Mihai Viteazul:Unirea	Filme ulterioare
Dacii (1968)		Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) Cu mâinile curate (1972)