Andrei Șaguna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Andrei Șaguna (dezambiguizare).
Sf. Mitropolit Andrei Șaguna
MitropolitSaguna.jpg
Date importante
Născut/ă 20 ianuarie 1808, Miscolț, Ungaria
Decedat/ă 28 iunie 1873, Sibiu
Venerat/ă în Biserica Ortodoxă Română
Canonizat/ă 29 octombrie 2011, Sibiu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Rămășițe pământești Catedrala Mitropolitană din Sibiu
Sărbătoare 30 noiembrie
Patronaje România
Alte informații Mitropolit ortodox al Transilvaniei

Gloriole.svg Sfinți

Andrei Șaguna
Saguna.png
Saguna CoA.png
Nume de botez Anastasie
Mitropolie Mitropolia Ardealului
Înscăunare 1864
Retragere 28 iunie 1873
Succesor Miron Romanul
Data nașterii 20 ianuarie 1809
Miscolț, Ungaria
Data decesului 28 iunie 1873
Sibiu
Membru de onoare al Academiei Române

Andrei Șaguna (n. 20 ianuarie 1808, Miscolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Andrei Șaguna s-a născut în ianuarie 1808, la Mișkolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism, religie în care și-a botezat copiii. În 1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început școala la Miskolc. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta.

La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829, urmează filozofia și dreptul la Buda. În 1829 pleacă la Vârșeț unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugărește și ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităților imperiale absolutiste în ianuarie 1847.[1] În ziua de 2 februarie 1834 în biserica catedrală din Carloviț a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Șaguna. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”. În 1847 în "Biserica Dintre Romani" dinTurda Andrei Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe. La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiție împăratului austriac. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul” națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu.

Statuia din faţa Colegiului Naţional „Andrei Saguna” din Brașov

Angajamentul lui Șaguna luat la Carloviț începe să prindă viață. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 se întemeiază Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie și pedagogie și care poartă numele de Seminarul Andreian. Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de școli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești, astăzi purtând numele mitropolitului Saguna: Colegiul Național „Andrei Șaguna”. Școlii din Brad îi dăruiește Andrei Șaguna în 1870 suma de 2000 fl. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 de titluri de manuale școlare, Andrei Șaguna sprijină ideea lui Ioan Pușcariu de a înființa Astra. Șaguna este ales primul președinte al Astrei.

Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă”.[2] Așa a procedat și în Țara Moților unde neștiința de carte, în rândul românilor ortodocși, era foarte mare, și se datora sărăciei și mai ales lipsei de organizare. Situația școlilor românești ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de școli, învățătorii, manualele școlare, și mai ales o instituție care să dea învățătorilor cunoștințele necesare. Comunicările (rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Anrede des… an die Geistlichkeit und National-Versammlung am 28. Dezember 1848 zu Hermannstadt. Olmütz.
  • Promemorie despre dreptul istoric. din 1849 al autonomiei bisericesci naționale a românilor de legea resariteana în c. r. provincii ale Monarchiei austriace. Olmütz, 1849.
  • Elementele dreptuluj kanonik al Biserièij dreptoredinèose reseritene spre entrebuincarea Preocimei, a clerului tiner și a creștinilor întocmite prin… Olmütz, 1854.
  • Cunoștinție folositoare despre trebile căsătoriilor, spre folosul Preoțimei și al Scaunelor protopopesci. Olmütz, 1854.
  • Teologia dogmatică, scoasă din manuscrisul preacuviosului părinte archimandrit Ioan. Raics, și prescurt întocmita spre întrebuințiare în școalele clericale de legea greco-resăriteana. Olmütz, 1854.
  • Manual de teologie morală creștinească pentru întrebuințiarea preoțimei și a clericilor greco-resăriteni revezut si retiparit sub priveghierea si cu binecuventarea esc. sale doma. Olmütz, 1855.
  • Contra lui Hiliad biblicist din 1858. Olmütz, 1858.
  • Memorial prin care se lamureste cererea romanilor de religiunea resariteanea in Austria pentru restaurarea mitropolieilor din punct de devere a ss. canoane. Asterunt c. r. ministeriu pentru cult si instructiune 1851. Olmütz, 1860.
  • Istoria bisericei ortedocse resaritene universale, dela intemeierea ei pana in zilele noastre, compusa si aeum autaia oara data la lumina numai ea manuscript. Olmütz, 1860. Két kötet.
  • Compendiu de dreptulu canonicu alu unei santei sobornicesci si apostolesci biserici. Olmütz, 1868.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Păcatul din viața unui sfânt. Mitropolitul Andrei Șaguna a fost acuzat că a trădat-o pe Ecaterina Varga, apărătoarea țăranilor iobagi, 20 aprilie 2013, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 25 mai 2013
  2. ^ Antonie Plămădeală, Momentul Șaguna în istoria Bisericii Transilvaniei, în Magazin Istoric, iunie 1997, pp. 3-5.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • O viață închinată Bisericii și neamului. Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, Mircea Păcurariu, Editura Andreiană, 2012 - recenzie
  • Mitropolitul Andreiu Șaguna: monografie istoricǎ, Ioan Lupaș, Editura Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1911
  • Mitropolitul Andrei Șaguna: monografie, Ioan Lupaș, Matei Albastru, Editura România Press, 1999
  • Mitropolitul Șaguna: opera literară, scrisori pastorale, circulări școlare, diverse, Gheorghe Tulbure, Editura Tipografia Arhidiecezană, 1938
  • Mitropolitul Andrei Șaguna (1808 - 1873) - personalitate marcantă a vieții bisericești, culturale și politice a românilor din Transilvania la împlinirea a 200 de ani de la nașterea sa: simpozion național - Oradea, 27 - 28 mai 2008, Ed. Univ., 2008
  • Archiepiscopul și Mitropolitul Andreiu Baron de Șaguna, Nicolae Popea, 1900
  • Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea Transilvană (ASTRA), Mihai Sofronie, Editura Fundației "Andrei Șaguna", 2001

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Andrei Șaguna