Județul Fălciu (interbelic)

Județul Fălciu
stemă amplasare
Provincie:	Moldova
Reședința:	Huși
Populație:  •Total 1930:	Locul 115.055 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 2.120 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	două plăși

Județul Fălciu a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reședința județului era orașul Huși.

Întindere

Județul cuprindea partea vestică din actualul județ Vaslui și extrema sud-estică a actualului județ Iași. O parte din teritoriul estic al județului aparține actualmente Republicii Moldova. Se învecina a vest cu județul Vaslui, la nord cu județul Iași, la est cu județele Lăpușna și Cahul iar la sud cu județul Tutova.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit în două plăși: I. Plasa Fălciu și II. Plasa Mihail Kogălniceanu. Ulterior a fost înființată și Plasa Răducăneni.

La 1878, județul Fălciu avea în structura administrativ-teritorială trei plăși, după cum urmează:

1). Plasa Prut – Mijlocul, cu următoarele 23 de comune:

• Epureni (cătunele Epureni și Bobești), Stănilești (cătunele Stănilești, Broscoșești, Sarata, Buda, Voloseni), Lunca (cătunele Lunca, Focșa, Hârtopu, Coricești, Condrea, Pojorăni, Bălteanu), Vetrișoaia (cătunele Vetrișoaia, Bumbăta, Răciulești), Berezeni (cătunele Berezenii, Vicolenii, Satu Nou), Bozia (Bozia, Bogdănești, Odaia – Bogdana), Fălciu (Fălciu), Rănceni (Rănceni, Gura Sărății, Stuhuleț, Mușata), Ivănești (cătunele Davidești, Todereni, Ivănești, Căpotești, Leoști, Cârligați, Rusca), Șuletea (Șuletea), Țifu (cătunele Țifu, Stoeșești, Miclești, Rășcani), Dodești (cătunele Dodești, Tămășeni), Viltotești (cătunele Viltotești, Văleni, Băsești), Găgești (cătunele Găgești, Jigălia, Giurcani, Peicani, Popeni, Târgu Urdești, satul Urdești), Mălăești (cătunele Tupilați, Odaia Sârbi, Pogăceni, Miclești, Poșta Elanului), Vutcani (Vutcani), Delenii (cătunele Delenii, Golășei, Talaba, Gușiței, Barboși), Hoceni (cătunele Hoceni, Băgău, Oțeleni, Șișcani (Tomșa, Șișcani – Răzeși), Hurduci (Hurduci), Grumezoaia (cătunul Grumezoaia), Urlați (cătunele Urlați, Platonești), Șchiopeni (Șchiopeni).

2). Plasa Crasna cu următoarele 13 comune:

• Idrici (cătunele Idrici, Dolhenii, Tălhărești, Rădiu), Roșiești (cătunele Roșiești, Gura Idrici, Boghenii, Valea lui Darie), Albeștii Cornii (cătunele Albeștii, Cornii, Docolina), Târzii (cătunele Târzii, Pâhna, Petrilești), Oltenești (Oltenești), Curtenii, (Zgura), Crețești (cătunele Crețeștii de Jos, Crețeștii de Sus, Budești), Ivinețăști (cătunele Ivinățești, Cordenii), Crăsnășeni (cătunele Crăsnășeni, Leoști, Tătărăni), Stroești (cătunele Stroești, Valea lui Bosie, Giurgești), Boțești (cătunele Boțești, Porcișeni, Gugești), Dolhești (cătunele Dolhești, Petrișu, Brădicești, Tălpigeni), Armășeni (cătunele Armășeni, Bunești, Averești, Roșiori), Tăbălăești (cătunele Tăbălăești, Plopii, Valea Sacă, Manțu).

3). Plasa Podoleni cu următoarele 13 comune:

• Pogănești, Râșești, Drânceni (cătunele Cotul Ghermănești, Albița, Vărăria, Odobești, Râpele), Ghermănești (cătunul Arsura), Scoposeni (cătunele Satul Nou, Sberoaia, Copăceana), Sălăgeni (cătunele Grozești, București, Colțul Cornii), Covasna, Bazga (cătunele Cozia, Răducăneni, Roșu), Isaiia (cătunele Bohotin, Gura Bohotin), Moșna, Cosmești, Podoleni (cătunele Podolenii de Sus, Podolenii de Jos), Duda (cătunele Pâhnești, Fundătura Pâhnești, Novacii).

Județul FĂLCIU

GEOGRAFIE

Așezare. Județul Fălciu face parte din județele Moldovei de S-E și este așezat pe Valea Prutului, în dreptul vestitei păduri a Tigheciului, adică la o fostă margine de țară (marginea dinspre Bugeac). În vechea împărțire pe ținuturi a Moldovei (înainte de 1812), codrul Tigheciului făcea parte din ținutul Fălciului. Două drumuri principale treceau altădată și trec și acum prin acest județ: drumul Tighinei prin Huși și Chișinău, și drumul Cetății-Albe prin târgul Fălciului, așezat în S. județului.

Suprafața. 2.120 km². Este unul dintre județele mici ale țării.

Înfățișarea pământului. Relieful este un podiș crestat, cu aspect de dealuri. Partea nordică a județului face parte din regiunea de sud a Moldovei înalte, care se ridcă la peste 400 m (Masivul Bârladului de sus) ; iar cea sudică e formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul Elanului. Valea Prutului, largă și cu multe bălți, constituie partea cea mai joasă a județului. Dincolo de Prut, ținutul Fălciului cuprinde și partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului (centrul Basarabiei) se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții).

Climă și ape. Clima se resimte de apropierea stepei pontice. Contrastele de temperatură dintre vară și iarnă pot atinge și chiar depăși 24 °, iar precipitațiunile anuale abia ating 400-500 mm. Din această cauză județul Fălciu, deși deluros, face parte dintre ținuturile secetoase ale țării.

Apa cea mai importantă este Prutul, cu cei mai însemnați afluenți ai săi: Elanul, Lăpușna și spre apus, Crasna.

Vegetația. Pădurea deasă de stejari se întindea altădată peste tot cuprinsul județului în Vest. Astăzi ea a mai rămas doar pe culmile înalte din

această parte. În partea răsăriteană însă, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale văii Prutului, prezența cernoziomului negru dovedește că în trecutul nu prea îndepărtat aici domina stepa.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 115.055 de locuitori, dintre care 94,4% români, 3,1% evrei, 1,6% țigani, 0,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 91,7% ortodocși, 4,9% romano-catolici, 3,2% mozaici ș.a.

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 17.130 de locuitori, dintre care 81,9% români, 14,6% evrei, 1,9% maghiari ș.a. Sub aspect confesional, orășenimea era alcătuită din 61,8% ortodocși, 23,3% romano-catolici, 14,7% mozaici ș.a. POPULATIE

Starea populației. Județul F. are, după rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, un număr de 113.049 locuitori.

Populația județului este repartizată astfel: a) Pe orașe și plăși, după sex:

Unități administrative Numărul locuitorilor Total Bărbați Femei Total județ 113 55.33 57.72 Orașul Huși 16.79 8.164 8.628 Total rural 96.26 47.16 49.09 1. Plasa Fălciu 44.75 22.02 22.73 2. Plasa M. Kogălniceanu 51.51 25.15 26.36

b) Pe grupe de vârstă: Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă Locuitori Toate vârstele 113 30-49 de ani 24.08 0- 9 ani 33.51 50-69 de ani 11 10-29 ani 41.75 70 de ani și peste 2.09

           Vârstă nedeclarată      624

Mișcarea populației. Datele fundamentale ale mișcării populației în județul F. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 – 1936 sunt următoarele: Anual Cifra probabilă a populațieii județului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporții la 1.000 locuitori Născuți vii Morți Excedent natural Născuți vii Morți Excedent natural 1930 - 1935 (medie anuală) - 5.308 3.292 2.016 44,9 27,8 17,1 1931 114 5.158 3.31 1.848 45,3 29,0 16,3 1932 116 5.591 3.771 1.82 48,2 32,5 15,7 1933 117.7 5.045 2.617 2.428 42,9 22,2 20,7 1934 120.4 5.521 3.311 2.21 45,9 27,5 18,4 1935 122.4 5.223 3.45 1.773 42,7 28,2 14,5 1936 123.9 5.255 3.845 1.41 42,2 31,0 11,4

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului F. a fost de 125.640 locuitori. Față de populația numărată la recensământul din 1930 și anume 113.049 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 12.951 locuitori în timp de 6 ani și jumătate, ceea ce corespunde unei creșteri medii de 11,1%.

Imagini

• 

  Tribunalul fostului judeţ Fălciu, azi Casa de cultură "Al. Giugaru"

• 

  Tribunalul fostului judeţ Fălciu, azi Casa de cultură "Al. Giugaru"

ÎNFĂȚIȘARE SOCIALĂ

Județ mic, lipsit de posibilități economice.

Odinioară a avut mai multă viață. Era străbătut de două mari drumuri spre Basarabia, ambele părăsite azi: unul trecea prin Huși, altul, mai la sud, prin Urdești-Târg spre Târgul Fălciului. De-a lungul lor au înflorit câteva târguri, azi complet moarte:Târgul Fălciului, odinioară capitala ținutului ; Urdești-Târg, azi un grup de case, unul dintre cele mai mici sate.

În trecut comerțul a fost mai intens decât azi, când județul este în categoria celor mai sărace, bântuit de secetă, izolat în ce privește drumurile principale.

Agricultura este principala îndeletnicire a populației sale. Are însă mult de suferit din cauza climei secetoase și a lipsei pădurilor. Sunt foarte deși anii când produsele nu satisfac nevoile locale. În proporție importantă este cultivată via. Numai că, în mare parte, constă în producători direcți (hibrizi), iar vinificația lasă mult de dorit. Regiunea dă însă un vin foarte bun. Proba o fac podgoriile Hușilor. Alături de o îmbunătățire a agriculturii - de la care însă nu se poate aștepta prea mult – viile sunt singura posibilitate economică a acestui județ. Județul exprimă admirabil procesul foarte înaintat în Moldova de Est, de « orășenizare »: lipsa industriei casnice, absența folclorului, a muzicii populare, a datinilor, a costumului național. Explicația trebuie căutată în « mândria » care îi îndeamnă pe răzeși să ducă o viață cât mai îndepărtată de a clăcașului și cât mai apropiată de a claselor superioare. « Orășenizarea » de aici nu e un fenomen modern decât ca formă. În fond, el a existat și în trecut.

ECONOMIA

Agricultura. Județul ocupă o suprafață de 212.000 ha. Suprafața arabilă este de 138.186 ha, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării.

Din suprafața arabilă a județului marea proprietate deține 16.231 ha, adică 11,75 %, iar mica proprietate 121.955 ha, adică 88,25%.

Din totalul suprafeței arabile cerealele ocupă 110.576 ha astfel repartizate:

Porumbul ocupă 60.352 ha, cu o producție de 342.847 chint. (prod. medie la ha 5,6 chint.), în valoare de 51 mil. lei.

Orzul ocupă 21.870 ha, cu o producție de 73.488 chint. (prod. medie la ha 3,3 chint.).

Grâul ocupă 17.389 ha, cu o producție de 54.790 chint. (prod medie la ha 3,1 chint.).

Ovăzul ocupă 10.395 ha, cu o producție de 28.133 chint. (prod. medie la ha 2,7 chint.).

Secara ocupă 553 ha, cu o producție de 1.979 chint. (prod. medie la ha 3,5 chint.).

Meiul ocupă 175 ha și măturile 22 ha.

Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupă 12.132 ha. Din această suprafață dughia ocupă 10.929 ha, cu o producție de 71.594 chint. (media la ha 6,5 chint.).

Plantele alimentare ocupă 2.864 ha. Din această suprafață mazărea ocupă 722 ha, cu o producție de 3.295 chint. (media la ha 4,5 chint.). Fasoleaocupă 471 ha. Cartofii ocupă 430 ha cu o producție de 11.566 chint., fasolea printre porumb dă o producție de 19.505 chint și dovlecii printre porumb dau o producție de 134.026 chint.

Plantele industriale ocupă 7.330 ha. Din această suprafață folarea soarelui ocupă 5.806 ha, cu o producție de 38.514. Soia ocupă 718 ha, cu o producție de 2.309 chint.

Vegetație și culturi diverse. Din suprafața totală a județului (212.000 ha), ogoarele sterpe ocupă 5.104 ha.

Fânețele naturale ocupă 7.759 ha, cu o producție de 93.108 chint. (prod. medie la ha 12,0 chint.).

Pășunile ocupă 21.654 ha.

Pădurile ocupă 22.884 ha.

Livezile de pruni ocupă 452 ha.

Alți pomi fructiferi ocupă488 ha.

Vița de vie ocupă 4.470 ha, (din care viile pe rod 4.061 ha), cu o producție de 151.120 hl ( prod. medie la ha 37,2 hl), în valoare de 45 mil. lei.

Creșterea animalelor. În județul Fălciu se găseau în anul 1935:

Cai 14.116, boi 37.225, bivoli 27, oi 86.432, capre 305, porci 26.668, stupi sistematici 1.127, stupi primitivi 4.298.

Industrie. 58 de mori, 2 fabrici de ulei (Oltenești și Hurduci), 2 de tricotaje, 5 de dărăcit lână, 3 de lumânări, 1 de săpun, 2 de cărămizi, 1 tăbăcărie (toate la Huși), 2 fabrici de cherestea (Drânceni și Fălciu) și 1 de olărie (Răducăneni).

Comerț. Comerț de produse agricole, vin, struguri, fructe, lână și brânzeturi.

Târguri anuale: în Huși la 14 septembrie, în Fălciu la 24 iunie, în Vutcani la 15 august, în Hoceni la 14 octombrie, în Băsești la 23 iunie și în Răducăneni la 29 august.

Drumuri. Județul F. este străbătut de o rețea totală de drumuri de 1.496 km 165 m, împărțită astfel:

Drumuri naționale 69 km 085 m, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întreține 66 km 085 m (pietruiți), iar restul de 3 km pavați este întreținut de comunele urbane.

Drumuri județene 230 km 980 m pietruiți în întregime și întreținuți de administrația județului.

Drumuri comunale 1.196 km 100 m.

Lungimea podurilor este de 3.154,71 m repartizată astfel: poduri naționale 680,60 m, județene 930,00 m și comunale 1.544,11 m.

Prin județ trec 3 drumuri naționale, legând următoarele localități:

   Bârlad - Huși – Chișinău
   Crasna – Vaslui - Iași
   Bârlad - Fălciu - Comrat

Cale ferată. Județul F. este străbătut de o rețea de căi ferate în

lungime totală de 56 km din care 15 km linii principale simple și 3 km linii înguste simple.

Itinerarii principale: Accelerate: București – Iași - Chișinău (Kiev – Moscova).

Stații importante: Crasna, Huși

Poștă, telegraf, telefon. 5 oficiiP.T.T. de stat la Huși, Fălciu, Drânceni, Răducăneni și Vutcani și 4 gări cu serviciu poștal: Crasna, Crețești, Oltenești și Roșiești.

Oficii telefonice la: Huși, Fălciu, Crasna, Drânceni, Răducăneni, Roșiești, Vutcani.

CULTURA

Știință de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus este de 87.231 locuitori, din care 57,5% sunt știutori de carte. După sex, proporția este de 72,5% bărbați știutori de carte și 43,3% femei știutoare de carte. Repartiția locuitorilor după gradul de instrucție, în procente, este următoarea: Gradul de instrucție școlară Mediul urban Mediul rural Totalul știutorilor de carte 100,0 100,0 1. Extrașcolară 0,9 5 2. Primară 70,5 92,8 3. Secundară 13,5 4,2 4. Profesională 11,7 2,2 5. Universitară 2,6 0,2 6. Alte școli superioare 0,5 0,1

Învățământ. Populația școlară a județului F. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 30.515 locuitori (3.121 mediu urban și 27.394 mediu rural).

Școli secundare. 1 liceu de băieți, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial de băieți, 1 gimnaziu industrial de băieți, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 școală de viticultură și 1 școală de cântăreți bisericești.

Școli primare 137, din care 128 rurale și 9 urbane (136 școli de Stat și 1 confesională), cu un număr total de 20.406 elevi (2.170 mediu urban și 18.236 mediu rural) și cu 354 învățători și alt personal didactic (situația din 1934).

Grădini de copii 8, din care 5 rurale și 3 urbane, cu un număr total de 661 copii (223 mediu urban și 438 mediu rural) și cu 10 conducătoare (situația din 1934).

Instituții culturale. Fundația Culturală Regală « Principele Carol  » are 28 cămine culturale.

Liga Culturală activează în Huși, Gugești și Peicani.

Casa Școalelor și a Culturii Poporului întreține în județul F. 20 cămine culturale și 40 biblioteci, în total 60 organizații culturale, dintre care 10 au personalitate juridică.

Alte instituții culturale în Huși: Muzeul « Episcopul Iacob », Asoc. Culturală a tineretului catolic « Lucefărul », Asoc. Culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită « Cultura », Asoc. sionistă « Carmen », teatru comunal, 1 cinematograf, câteva biblioteci școlare și 5 societăți sportive.

RELIGIE

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor județului 91,6% sunt ortodocși.

Biserici și lăcașuri de închinăciune. 76 parohii cu 126 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică și 7 sinagogi. Instituții bisericești. În orașul Huși se află reședința episcopiei Hușilor a cărei jurisdicție se întinde asupra județelor Fălciu și Tutova. Tot în acest oraș este reședința protopopiatului ortodox al județului.

ADMINISTRATIE

Organizare administrativă. Capitala județului F. este orașul Huși. Județul are 2 orașe și 153 sate, împărțite astfel:

   Plasa Mihail Kogălniceanu - 72 sate
   Plasa Dimitrie Cantemir - 52 sate
   Plasa Răducăneni - 29 sate

Organizare judecătorească. Un tribunal la Huși cu o secțiune, 8 magistrați și 1 procuror, în circumscripția Curții de Apel din Iași.

4 judecătorii la Huși, Fălciu, Răducăneni și Vutcani, cu un total de 9 magistrați.

Organizare sanitară. Spitale de stat în Huși, Fălciu, Răducăneni, Mălăești-Corbu și Drânceni. De asemenea în județ există 12 dispensare.

In orașul Huși se află serviciul sanitar județean și serviciul sanitar comunal.

PRINCIPALELE ASEZARI

   Huși, capitala judetului - vezi Monografiile orașelor reședință.

Fălciu, comună urbană, situată pe malul drept al Prutului, la 5 km de stația c.f. Bogdănești.

Are 2.696 locuitori.

Comerț, cereale, vin, zarzavat, lemne.

Bâlciu la 24 iunie.

1 fabrică de cherestea, 1 de cărămizi.

Primărie, Pretură, Judecătorie, Percepție discală, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Circ. Sanitară, Secție de jandarmi, 3 școli primare

2 biserici ortodoxe și 1 sinagogă.

Căminul cultural al Fundației Regale « Principele CAROL ».

1 spital

Stănilești, localitate istorică în S-E orașului Huși. jr. psih. Mihai Dragan, martie 2012

Legături externe

• Descrierea județului pe romaniainterbelica.ro