Moldovenești, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Moldovenești)
Moldovenești
Várfalva-Aranyosrákos
—  sat și reședință de comună  —
Moldovenești - Biserica unitariană
Moldovenești - Biserica unitariană
Moldovenești se află în România
Moldovenești
Moldovenești
Moldovenești (România)
Localizarea satului pe harta României
Moldovenești se află în Județul Cluj
Moldovenești
Moldovenești
Moldovenești (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°29′56″N 23°40′14″E ({{PAGENAME}}) / 46.49889°N 23.67056°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăMoldovenești

Atestare1075 [1][2]

Altitudine406 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.218 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407430
Prefix telefonic+40 x64[3]

Prezență online
Moldovenești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 124)

Moldovenești mai demult Varfalău, (în maghiară Várfalva, în germană Burgdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. În anul 1966 fostul sat apropiat Vălenii de Arieș (în maghiară Aranyosrákos) a fost incorporat administrativ satului Moldovenești.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124) apare sub numele de Várfalva.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudinea medie: 406 m.

Numele[modificare | modificare sursă]

Vechiul nume al localității, acela de "Varfalău", provine din maghiară și anume din cuvântul compus var = cetate și falu/falva = sat („Várfalva” = „Satul Cetății”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetății.

Localitatea a fost redenumită în perioada interbelică Moldovenești, cu referire la Ioan Micu Moldovan, originar din localitate.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[4], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

Pe dealul de deasupra comunei se înălța odinioară o cetate medievală (coordonate: 46°30.189 N, 23°39.228 E). Cetatea a fost construită probabil la începutul secolului al XI-lea. Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075, sub numele de castrum quod vocatum Turda[1][2] (iar în 1291 sub denumirea de terra Turdavar), fiind astfel una din cele mai vechi localități din zona Turzii[2]. S-a dărâmat probabil după cea a doua invazie a tătarilor (din 1285). Rămășițele fortăreței (190 x 100 m) se mai pot vedea și azi. Pe partea de sud se vede un șanț, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.

Până în anul 1876 localitatea a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Unitariană a fost construită în jurul anului 1300, în stil romanic, mai târziu rezidită in stil gotic. A fost înconjurată cu un zid de apărare, care nu a rezistat însă atacului tătar din 1661. În anul 1672 a fost renovată. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Castelul Jósika, înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
  • Cetatea Moldovenești.
  • Pe șoseaua Turda-Abrud, între Moldovenești și Buru, exista pe vremuri un loc de mare atracție turistică, o îngustare a drumului, numită de localnici Colțul Fetei (l.magh. Leanykö), flancat de două stânci înalte și impunătoare. Mașinile și camioanele se opreau și claxonau, înainte de a trece prin clisura îngustă dintre stânci. Era periculos, mai ales că locul se afla în curbă. Din cauza accidentelor frecvente rutiere petrecute aici, stânca dinspre Arieș a fost aruncată în aer în anii 60 ai secolului al XX-lea, iar șoseaua lărgită. Coordonatele „Colțului Fetei”: 46.503890, 23.635058.
  • Nu departe de Moldovenești se află (pe partea stângă a Arieșului) Valea și Cheile Borzești, precum si Cabana Buru din „Pădurea Orașului”.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 196
  2. ^ a b c Grigor P. Pop, p. 123
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .