Birmania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Myanmar long form.svg
Pyi-daung-zu Myan-ma Naing-ngan-daw
Uniunea Myanmar
Drapelul Birmaniei Stema Birmaniei
Imnul naționalKaba Ma Kyei
Amplasarea Birmaniei
Centru administrativ NaypyidawYangon
Limbi oficiale Birmaneză
Sistem politic Dictatură militară
 -  Presedinte (SPDC) Thein Sein
 -  Prim ministru
Formare
 -  Independență De la Marea Britanie în 4 ianuarie 1948 
Suprafață
 -  Total 678,500 km² (locul locul 40)
 -  Apă (%) 3,06%
Populație
 -  Recensământ  60.280.000 (locul 24)
 -  Densitate 73,9 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total 74,53 mld. USD 
 -  Pe cap de locuitor 1.800 USD 
Monedă K; kyat (MMK)
Prefix telefonic +95
Domeniu Internet .mm fost .bu
Fus orar UTC + 6:30

Birmania, numită și Uniunea Myanmar, este a doua țară ca mărime din Asia de sud-est. Se învecinează cu Republica Populară Chineză la nord, Laos la est, Thailanda la sud-est, Bangladesh la vest și India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud și Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coastă). Țara a fost guvernată de o juntă militară condusă de generalul Ne Win din 1962 până în 1988, sistemul său politic rămânând până astăzi sub un strâns control al juntei militare.

Originea și istoria numelui[modificare | modificare sursă]

În 1989, țara și-a schimbat oficial versiunea engleză a numelui din Burma în Myanmar (împreună cu schimbarea denumirii multor localități, cum a fost și cazul capitalei, din Rangoon în Yangon). Denumirea oficială a țării în limba birmaneză, Myanma, a rămas neschimbată. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversată politic, văzută de unii ca fiind mai puțin permisivă minorităților și nepedagogică.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Inițial, un regat independent, în 1824-26, 1851-52 și 1885-86 Burma a fost invadată de Imperiul Britanic și a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici împreună cu Aung San și au ocupat țara în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar a fost reocupată de britanici în 1945.

În 1948 națiunea a devenit suverană, cunoscută ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratică s-a terminat în 1962 cu o lovitură de stat militară condusă de generalul Ne Win. Ne Win a condus țara aproape 26 de ani. În 1990 s-au ținut alegeri libere pentru prima dată în aproape 30 de ani, însă victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulată de militari care au refuzat să predea puterea.[1]

Una din cele mai proeminente personalități din istoria birmaneză a secolului XX este fondatorul armatei și luptător pentru libertate, generalul Aung San, un student transformat în activist al LND, a carei fiică este laureata Premiului Nobel pentru pace și o imagine a păcii, libertății și democrației, Aung San Suu Kyi, acum arestată la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalități pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru două mandate, foarte respectat prin istoria Organizației Națiunilor Unite.

Politica[modificare | modificare sursă]

Birmania s-a aflat sub guvernare militară din 1962. Actual șef al statului este generalul Than Shwe care deține titlul de „președinte al Consiliului de stat pentru pace și dezvoltare”. Primul său ministru numit a fost Khin Nyunt până la 19 octombrie 2004, când a fost înlocuit de locotenent-general Soe Win. Aproape toate fotoliile ministeriale sunt deținute de ofițeri militari. Sancțiunile SUA împotriva guvernului militar au fost în mare măsură ineficiente, datorită breșelor și dorinței, în principal a afaceriștilor asiatici, de a continua să investească în Birmania și să inițieze noi investiții, în principal în exploatarea resurselor naturale. De exemplu, compania petrolieră franceză Total cumpără petrol din Birmania în ciuda faptului că țara se află sub sacțiuni economice, cu toate că Total (fostă TotalFinaElf) este subiectul unor procese in tribunalele din Franța și Belgia pentru implicare în abuzuri asupra drepturilor omului, de-a lungul conductei petroliere deținută impreună de Total, compania americana Unocal și de armata din Birmania. Industria de imbrăcăminte și încălțăminte din Statele Unite ar putea fi de asemenea afectată daca toate breșele în sancțiuni ar fi închise, cu toate acestea ele sunt deja subiectul boicotării anterioare a sancțiunilor americane impuse in iunie 2002.

Regimul este acuzat că nu respectă drepturile omului, și situația respectării drepturilor omului în țară este subiect de îngrijorare pentru un număr larg de organizații. Nu există justiție independentă în Birmania și opoziția politică împotriva guvernului militar nu este tolerată.

În 1988 protestele împotriva proastei conduceri economice și a opresiunii politice au fost reprimate cu violență, când militarii au deschis focul asupra demonstranților. Fără îndoială, protestele din 1988 au pavat drumul către alegerile din 1990, care au fost invalidate de militari. Aung San Suu Kyi, al cărei partid de opoziție a câștigat 83% din locurile în parlament la alegerile naționale din 1990, dar care a fost împiedicată de militari să devină prim ministru, a obținut lauda internațională ca activistă pentru întoarcerea la guvernarea democratică a Myanmarului. Ea a obținut Premiul Nobel pentru pace în 1991. Ea a fost pusă frecvent sub arest la domiciliu, cu toate acestea în ultimii ani regimul a dorit să inceapă negocieri cu ea și partidul său, Liga Națională pentru Democrație. Ea a fost cel mai recent arestată la domiciliu la 31 mai 2003, urmare a unui atac al convoiului ei în nordul Birmaniei și rămâne sub arest la domiciliu..

Geografie[modificare | modificare sursă]

Harta topografică a Birmaniei

Birmania este localizată între Bangladesh și Thailanda, având la nord China și India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal și Marea Andaman. Țara are o suprafață totală de 678.500 km2, din care aproape jumătate sunt păduri. Din punct de vedere topographic, țara are munți de-a lungul graniței sale cu India și China și în vest, care înconjură o zonă centrală joasă în jurul râului Ayeyarwady, care formează o deltă fertilă la vărsarea sa în mare. Majoritatea populației locuiește în zona joasă din centrul țării.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Birmania este împărțită în șapte regiuni și șapte state, bazate pe grupările etnic dominante. Regiunile sunt în principal birmaneze, în timp ce statele sunt formate predominant din alte grupări etnice.

Nr. Stat Districte Municipii Orașe Cartiere Grupări de sate Sate
1 Statul Kachin 3 18 20 116 606 2630
2 Statul Kayah 2 7 7 29 79 624
3 Statul Kayin 3 7 10 46 376 2092
4 Statul Chin 2 9 9 29 475 1355
5 Regiunea Sagaing 8 37 37 171 1769 6095
6 Regiunea Tanintharyi 3 10 10 63 265 1255
7 Regiunea Bago 4 28 33 246 1424 6498
8 Regiunea Magway 5 25 26 160 1543 4774
9 Reginea Mandalay 7 31 29 259 1611 5472
10 Statul Mon 2 10 11 69 381 1199
11 Statul Rakhine 4 17 17 120 1041 3871
12 Regiunea Yangon 4 45 20 685 634 2119
13 Statul Shan 11 54 54 336 1626 15513
14 Regiunea Ayeyarwady 6 26 29 219 1912 11651
Total 63 324 312 2548 13742 65148

Economia[modificare | modificare sursă]

Economia este într-o formă foarte săracă, din cauza lipsei de organizare a guvernului.

În anul 2012, doar în jur de un milion de persoane aveau conexiuni la telefonie mobilă și doar aproximativ 400.000 de persoane aveau acces la Internet.[2]

Moneda[modificare | modificare sursă]

Kyat este unitatea monetară a statului Myanmar, Codul său ISO 4217 este MMK. Un kiat se divide în 100 pyas („sutimi”).

Demografia[modificare | modificare sursă]

Grupul etnic dominant îl constituie birmanezii. Limba birmaneză e o limbă tibeto-birmană. 10% din populație sunt descendenți shan, care vorbesc shan, o limba tai-kadai. Karen (kayin) constituie până la 7% din populație. Ceilalți sunt rakhine (arakan), chinezi, mon și indieni.

Birmaneza este limba oficială în Myanmar. Engleza se vorbește în general ca a doua limbă. Budismul therevada este religia majorității populației etnic birmaneze (și rakhine), shan, mon și chineze, în timp ce creștinismul este dominant printre karen. Indienii practică hinduismul sau islamul.

Cultura[modificare | modificare sursă]

Majoritatea populației, atât bărbații cât și femeile, poartă longyis sau un fel de sarong.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Khin Kyaw Han (1 februarie 2003). „1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”. National League for Democracy. iBiblio.org. http://www.ibiblio.org/obl/docs/Elections-02.htm. Accesat la 11 iulie 2006. 
  2. ^ Țara cu cea mai mică rată de penetrare a telefoniei mobile din lume, 30 mai 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 31 mai 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Birmania