Eritreea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Eritreea
ሃግሬ ኤርትራ
Hagere Ertra

Statul Eritreea
Drapelul Eritrei Stema Eritrei
Deviză"Niciodată nu îngenunchiați!"
ImnErtra, Ertra, Ertra
Amplasarea Eritrei
Capitală Asmara
Limbi oficiale tigrina, limba arabă și limba engleză
Sistem politic
 -  Președinte Isaias Afewerki
Independență
 -  29 mai 1991  
Suprafață
 -  Total 121 320 km² km² (locul 97)
Populație
 -  Estimare  4 561 599 (locul 115)
 -  Densitate 38/km² loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $4 250 milioane 
 -  Pe cap de locuitor $ 917 
Monedă Nakfa
Prefix telefonic 291
Domeniu Internet .er
Fus orar UTC + 3

Eritreea (nume oficial Statul Eritreea/ Hagere Ertra) este un stat în partea de nord - est a Africii, mărginit de Sudan (605 km) la nord și nord-vest, Etiopia (912 km) la sud și vest, Djibouti (113 km) la sud-est și Marea Roșie (1151 km) la est. Arhipelagul Dahlak și insulele Hanish din Marea Roșie fac parte din teritoriul Eritreei. Fostă colonie italiană și britanică, Eritreea a fost anexată de Etiopia în 1952, fapt ce a avut că urmare un lung război de eliberare care a culminat cu obținerea independenței Eritreei în 1993. Capitala Eritreei și cel mai mare oraș este Asmara.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Istoria Eritreei

În antichitate, Eritreea făcea parte din regatul Aksum; după slăbirea acestuia, în sec. VII, litoralul Eritreei. este cucerit de arabi. În evul mediu, devine provincie a statului etiopian. Din sec. al XVI-lea este sub influența Imperiului Otoman. În 1868 Massazva este ocupată de egipteni. În sec. al XIX-lea Italia începe să se infiltreze, dar nu are autoritate decât asupra litoralului. În 1889 Italia proclamă coasta Eritreei drept colonia sa cu denumirea de Eritreea de la denumirea latină a Mării Roșii, Mare Erythraeum. După războiul dintre Italia și Etiopia și în urma păcii de la Addis-Abeba (1896), Etiopia este recunoscută ca stat independent, granița pe linia Mareb-Belasa-Mura marcând o entitate geografică și politică separată. În 1936 Eritreea este unită cu Somalia italiană și Etiopia în „Africa de Est italiană”, cu capitala la Asmara. (În 1936, Mussolini cucerise Abisinia.) În 1941 forțele engleze din Sudan eliberează Etiopia și ocupă Eritreea. Până în 1952, aceasta rămâne sub administrație britanică. În 1952, prin rezoluția ONU, Eritreea devine regiune autonomă în Etiopia declarată; în 1962, provincie a statului etiopian. Se naște o mișcare de gherilă pentru obținerea autonomiei și apoi pentru separarea de Etiopia. Rezistența armată continuă 30 de ani și se încheie cu 1/2 de milion de refugiați și 100.000 de morți, la mijloc fiind interesele marilor puteri. Din 1977, Etiopia are un regim politic marxist, sprijinit de URSS și Cuba împotriva mișcărilor naționale secesioniste. În 1991 se instituie un guvern provizoriu pentru a organiza un referendum asupra independenței, sub supravegherea ONU. Eritreea este declarată stat independent în mai 1993.

Politică[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Politica Eritreei

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Împărțirea administrativă a Eritreei

Geografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Geografia Eritreei

Eritreea este așezată în NE Africii, cu ieșire la Marea Roșie. Limite: Sudanul (V și NV), Marea Roșie (E), Etiopia (S). G. fizică: Are un teritoriu înalt: Masivul Etiopian (peste 3.000 m) de natură bazaltică, un adevărat castel al apelor în Africa, și Munții Danakil (SE); în V lor, depresiunea Danakil (160 m sub nivelul mării) se întinde mai mult pe teritoriul Etiopiei. În E, o câmpie îngustă de coastă; multe golfuri (Golful Zula) și arhipelagul Dahlak (126 insule). În fața Masivului Etiopian, o depresiune largă, pe unde curge Baraka, ce trece prin Sudan și se varsă în Marea Roșie. Multe râuri, foarte scurte, temporare: râul Atbara, se varsă în Nil, la granița cu Etiopia. Clima este tropicală, cu precipitații bogate în zonele înalte (cca. 1.000/an) și foarte sărace în depresiunea Danakil (sub 200 mm/an). Floră și faună: Vegetație tropicală; savană pe înălțimi; ierburi xerofite în zonele aride și păduri-galerii de-a lungul apelor. Parcuri, rezervații

Economie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Economia Eritreei

Resurse și economie: bazate în special pe agric. și creșterea animalelor: zebu, ovine, caprine, cămile. Se cultivă: orz, grâu, porumb, bumbac, tutun, in; citrice, bananieri, palmieri. Se exportă: cafea. Resurse minerale; cupru, nichel, crom, azbest, fier. Se extrage sarea marină. Pescuitul: pești, bureți, perle. Industria prelucrătoare a peștelui și a petrolului. Transporturile și comunicațiile sunt sărace. O cale ferată leagă capitala Asmara de portul Massawa. Prin portul Assab se realizează tranzitul din Etiopia la mare. După independența statului Eritreea, Etiopia nu mai are ieșire la mare. Există un aeroport la Asmara. În ciuda faptului că beneficiază de deschidere la ocean, economia țării a evoluat mai rău decât cea a Etiopiei, țară totuși azi enclavată din cauza separării Eritreei: în ultimii 10 ani (2002-2012), creșterea economică a fost în Eritreea de 1,3%, în timp ce creșterea economică a Etiopiei a fost de 8.9%.[1]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Demografia Eritreei

Populația este diversificată: șemitică (tigrai), kușită (bedja, dankali), nilotică (kunama, barea). Concentrarea max. a populatiei pe platourile înalte (unde se cresc animale); în depresiune și pe litoral clima este uscată, iar populația rară. Agricultura absoarbe cea mai mare parte a forței de muncă

Cultură[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Cultura Eritreei

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Economist, March 2nd 2013, p. 4 (print edition) of the Special Report ("Emerging Africa").

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Eritreea


Flag of Eritrea.svg Subiecte EritreeaEritreeniLimbile tigrină, arabă și engleză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal