Djibouti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Djibouti
جمهورية جيبوتي (arabă)
Jumhuriyaa Jibuti (transliterare)
République de Djibouti (franceză)
Drapelul Djiboutiului Stema Djiboutiului
DevizăUnité, Égalité, Paix (franceză)
Unitate, Egalitate, Pace
ImnDjibouti
Amplasarea Djiboutiului
Amplasarea Djiboutiului (verde) în Africa de Est
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Djibouti
11°36′N 43°10′E / 11.600°N 43.167°E / 11.600; 43.167
Limbi oficiale arabă, franceză
Etnonim djiboutian (m.), djiboutiană (f.),
djiboutian/i, -e (pl.)
Sistem politic Republică semi-prezidențială
 -  Președinte Ismail Omar Guelleh
 -  Prim ministru Mohamed Dileita
Independență față de Franța 
 -  declarată 27 iunie 1977 
Suprafață
 -  Total 23,200 km² (locul 150)
 -  Apă (%) 0,09
Populație
 -  Estimare 2012 923,000 (locul 158)
 -  Recensământ 2009 818,159 
 -  Densitate 37,2 loc/km² (locul 168)
PIB (PPC) estimări 2011
 -  Total 2,231 miliarde USD[1] 
 -  Pe cap de locuitor 2.641 USD[1] 
PIB (nominal) estimări 2011
 -  Total 1,239 miliarde USD[1] 
 -  Pe cap de locuitor 1.467 USD[1] 
Gini (2009) 40,0 
IDU (2010) 0,402[2] (low) (locul 147)
Monedă Franc djiboutian (DJF)
Prefix telefonic 253
Domeniu Internet .dj
ISO 3166-2 DJ
Fus orar EAT (UTC+3)

Djibouti, oficial Republica Djibouti (în arabă جمهورية جيبوتي, în franceză République de Djibouti), este un stat din Cornul Africii, cu capitala la Djibouti. Se învecinează la nord cu Eritreea, la sud și vest cu Etiopia, iar în sud-est cu Somalia. Granițele rămase se învecinează cu Marea Roșie și Golful Aden. Djibouti ocupă în total o suprafață de doar 23,200 km².

Djibouti este amplasată strategic, aproape de cele mai aglomerate coridoare maritime din lume, controlând accesul la Marea Roșie și Oceanul Indian. Este un element cheie în centrele de realimentare și transbordare; de asemenea este principalul port maritim pentru importurile și exporturile țării vecine, Etiopia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Istoria statului Djibouti

Map of Djibouti

Primele înregistrări apar în cântecele și poeziile nomazilor, despre triburile somaleze și afare de pe vremea când aceștia se ocupau cu comerțul de blănuri și piei în Egipt, India și China cu mii de ani în urmă. În prima jumătate a secolului XIX, ca răspuns al activității britanice în Egipt, Franta își manifestă interesul în Cornul Africii. Aceștia își extind protectoratul asupra unei părți din Somalia și instalează un guvernator formând astfel Somalia Franceză. În 1896 orașul-port Djibouti devine noua capitală administrativă luând locul orașului Obock.

Republica Djibouti și-a câștigat independența în 27 iunie 1977, prin votul electoratului la un referendum pentru independență. Hassan Gouled Aptidon devine primul președinte al tării.

Un război civil a început în 1991 între guvern și grupul rebel predominant Afar, Frontul de Restaurare a Unității și Democrației (FRUD). Conflictul a încetat în Decembrie 1994 când FRUD a semnat un acord de pace cu guvernul.

Hassan Gouled Aptidon a demisionat din funcția de președinte în 1999, la vârsta de 83 ani. Succesorul său a fost nepotul său Ismail Omar Guelleh. La alegerile prezidențiale ce au avut loc în 8 Aprilie 2005, Ismail Omar Guelleh a fost reales președinte pentru al doilea mandat de 6 ani.

Politică[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Politica statului Djibouti

clădirea Adunării Naţionale de la Djibouti.

Djibouti este o republică semiprezidențială, cu puterea executivă exercitată de guvernul central, iar puterea legislativă exercitată atât de parlament cât și de guvern. Președintele țării este Ismail Omar Guelleh iar sistemul de partide parlamentare este dominat de Adunarea Populară pentru Progres (partid condus de actualul președintele al țării - Ismail Omar Guelleh). Actuala constituție a țării a fost aprobată în septembrie 1992.
Djibouti este un stat cu partid unic dominant la putere, acesta fiind Adunarea Populară pentru Progres. Partidele din opoziție sunt tolerate, dar nu au o șansă reală să câștige puterea.

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Map of the regions of Djibouti

Articol principal: Împărțirea administrativă a statului Djibouti

Djibouti este divizat în 5 regiuni și un oraș; la rândul lor acestea sunt subdivizate în comune (orașul Djibouti) și posturi administrative (regiunile) .

Regiunile și orașul sunt:

      • Regiunea Ali Sabieh (Region d'Ali Sabieh)
      • Regiunea Arta (Region d'Arta)
      • Regiunea Dikhil (Region de Dikhil)
      • Orașul Djibouti (Ville de Djibouti)
      • Regiunea Obock (Region d'Obock)
      • Regiunea Tadjourah (Region de Tadjourah)
Regiunile Djibouti
Regiune Suprafața (km2) Populație Capitala
Regiunea Ali Sabieh,

(Region d'Ali Sabieh)

2,200 90,005 Ali Sabieh
Regiunea Arta,

(Region d'Arta)

1,800 45,047 Arta
Regiunea Dikhil,

(Region de Dikhil)

7,200 90,023 Dikhil
Regiunea Djibouti,

(Ville de Djibouti)

200 604,013 Djibouti
Regiunea Obock,
(Region d'Obock)
4,700 40,128 Obock
Regiunea Tadjourah,

(Region de Tadjourah)

7,100 89,567 Tadjourah

Geografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Geografia statului Djibouti

Lacul Assal

Djibouti se află în nordestul Africii în Golful Aden, la intrarea sudică în Marea Roșie. Granițele statului Djibouti sunt cu Eritreea 113 km, cu Etiopia 337 km, cu Somalia 58 km și deasemenea are o linie de coastă în lungime de 314 km. Țara este în mare parte un deșert stâncos presărat cu platouri și zone muntoase.

Clima[modificare | modificare sursă]

Nu sunt variații sezoniere mari în climatul Djiboutiului. Condițiile fierbinți predomină pe tot parcursul anului, chiar și în timpul ploilor de iarnă. Temperaturile maxime zilnice variază între 32 și 41 °C (90 și 106 F), exceptând zonele înalte, unde efectul unui curent, care vine dinspre țărm, poate fi simțit. În orașul Djibouti, de exemplu, după-masa media temperaturilor maxime variază între 28-34 °C (82-93 °F), în luna aprilie. La nivel național înseamnă că zilnic temperaturile minime, de obicei, variază de la 15 la 30 °C (59 la 86 °F). În estul Djiboutiului apare cea mai mare deosebire de climat, unde temperaturile depășesc 41 °C (106 °F) în luna iulie pe câmpiile litorale și punctul de îngheț în timpul lunii decembrie în zonele înalte. În acestă regiune umiditatea relativă variază de la circa 40%, după amiaza, la 85% pe timpul nopții, schimbându-se oarecum în funcție de anotimp.

Climatul în Djibouti variază de la arid, în zonele de coastă din nord-est, la semiarid în părțile centrale, de nord, de vest și de sud ale țării. Pe coasa de est, precipitațiile anuale sunt mai mici de 131 mm; în zonele central muntoase acestea sunt de aproximativ 200–300 mm. Deși regiunile de coastă sunt calde și umede pe tot parcursul anului, interiorul țării este de obicei fierbinte și uscat. Climatul de pe coastă este blând, cu ierni ploioase și calde, însorit cu veri mai uscate.[1]

Economie[modificare | modificare sursă]

Portul Djibouti
O schemă care ilustrează libertatea economică în Djibouti.
Djibouti sete o țară săracă și înglodată în datorii. În pofida acestui fapt, o mare parte a bugetului național este destinat cheltuielilor militare. Ajutorul economic din partea altor țări, în special Franța, este crucial. Singurele surse de venit sunt extragerea sării, pescuitului, manipularea și transportul mărfurilor etiopiene destinate exportului pe linia de cale ferată Addis Abeba-Djibouti.

Economia din Djibouti este concentrată în sectorul serviciilor. Datorită precipitațiilor reduse legumele și fructele sunt priuncipalele culturi de producție, alte produse alimentare necesitând import. PIB-ul din 2012 a fost estimat la 2.377 miliarde $, cu o rată de creștere reală de 4,8% anual. Venitul pe cap de locuitor a fost de aproximativ 2.700 dolari. Din 2013, terminalul de containere din portul Djibouti ocupa cea mai mare parte a schimburilor comerciale a țării. Aproximativ 70% din activitatea portului maritim constă în importurile și exporturile țării vevine, Etiopia, care depinde de acest port ca ieșire maritimă principală. De asemenea portul servește ca centru de realimentare internațional și totodată ca centru de transbordare. în 2012, guvernul Djiboutian în colaborare cu DP World [3] a început construcția la Doraleh Container Terminal, un important port maritim ce vizează dezvoltarea capacității naționale de tranzit. Un proiect de 396 milioane $, care are capacitatea de a găzdui 1,5 milioane de douăzeci de unități de containere anual. Pentru a îmbunătăți mediul de investiții străine directe, autoritățile din Djibuti, în colaborare cu diferite organizații non-profit au lansat o serie de proiecte de dezvoltare ce vizează evidențierea potențialului comercial al țării. S-au făcut mari eforturi pentru a reduce rata de aproximativ 60% a șomajului în mediul urban, prin crearea mai multor locuri de muncă prin investiții în sectoare diversificate. Fondurile au plecat mai ales spre construirea infrastructurii de telecomunicații și creșterea venitului disponibil prin sprijinirea întreprinderilor mici.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Demografia statului Djibouti

Cultură[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Cultura statului Djibouti

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Referințe[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Djibouti


Flag of Djibouti.svg Subiecte DjiboutiNativi din DjiboutiLimbile arabă și franceză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Faună  • Floră  • Educație  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •