Hanuka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
O Hanukie ori Menoră de Hanuka

Hanuka (în limba ebraică : חֲנֻכָּה, în vocalizare Tiberiană: Ḥănukkāh, sau simplu: חנוכה, adică "Rededicarea", „Inaugurarea” romanizată și ca Hanukah, Hanukkah, Chanuka, ori Chanukah), reprezintă "Sărbătoarea inaugurării" și mai este cunoscută ca Sărbătoarea luminilor (Hag haUrim). Este o sărbătoare care durează opt zile (25 Kislev - 3 Tevet), comemorând rededicarea Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa. Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfășurat între 165-163 î.e.n., deși lupta armată a Macabeilor împotriva grecilor a continuat încă mulți ani, până când evreii din Ereț Israel și-au dobândit de facto independența. Hanuka este așadar o sărbătoare postbiblică. Este o sărbătoare minoră, în timpul căreia în iudaism munca și alte activități nu sunt interzise. În comunitățile mixte cei care se alătură Festivalului Luminii trebuie să fie în spirit de odihnă în ajunul zilei de Sâmbătă (de erev Șabat) la 5 Candele și în ajunul lunii noi (de erev Roș Hodeș) la 7 Candele, ocazii când luminarea candelelor începe puțin înainte de asfințit.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Copil aprinzând candelele (luminile) de Hanuca.

Numele "Hanuka" derivă din verbul ebraic "חנך", care înseamnă "a dedica". Pe Hanuka, evreii au redobândit controlul asupra Ierusalimului și au rededicat Templul.[1]

Surse Istorice[modificare | modificare sursă]

Mișna și Talmud[modificare | modificare sursă]

Povestea de Hanuka, împreună cu legile și tradițiile sărbătorii, este complet absentă din Mișna afară de câteva referințe vagi (Bickurim 1:6, Roș haȘana 1:3, Taanit 2:10, Megillah 3:4 și 3:6, Moed Katan 3:9, și Bava Kama 6:6). Rabinul Nissim Gaon[2] postuleză în Hakdamah Le'mafteach haTalmud că informațiile despre sărbătoare au fost atât de comun cunoscute că Mișna cu avea nevoie să le explice. Reuvein Margolies[3] sugerează că așa cum Mișna a fost redactată după revolta Bar Kochba, editorii ezită să includă explicit discuții despre o sărbătoare care celebrează o altă revoltă recentă împotriva unui suveran străin, pentru teama antagonizării romanilor.

Lampă de Hanuka dezgropată lângă Ierusalim prin 1900

Hanuka este descrisă în Talmud. Gemara, în tratatul Șavat 21, se axează pe candelele de Șabat și se mută la candelele de Hanuka și spune că după ce forțele lui Antioh IV au fost deviate de la Templu, Macabeii au descoperit că aproape tot uleiul de măsline pentru ritual a fost profanat. Ei au găsit doar un singur container care încă a mai fost sigilat de Marele Preot, cu suficient ulei cât să țină Menora în Templu aprinsă pentru o singură zi. Ei au folosit acesta, însă el a ars timp de opt zile (timp necesar să aibă ulei nou presat și pregătit).[4]

Epistola Macabeilor[modificare | modificare sursă]

La istoria sărbătorii Hanuka se face aluzie în epistolele 1 Macabei[5] și 2 Macabei[6]. Cele opt zile de rededicare a Templului sunt descrise în 1 Macabei 4:36 et seq, totuși numele sărbătorii și miracolul cu candelele nu apear aici. O istorisire similară cu caracter asemanator, și evident mai veche ca dată, este cea șa care se face aluzie în 2 Macabei 1:18 et seq conform cu care reluminarea Altarului de Neemia a fost printr-un miracol care a avut loc pe 25 a lunii Kislev, și care pare să ne de-a motivația alegerii aceleiași date pentru rededicarea Altarului de Iuda Macabeul.

Antioh Megillat[modificare | modificare sursă]

O altă sursă este Antioh Megillat, sau Pergamentul lui Antioh. Această lucrare (cunoscută și ca "Megillat haHasmonaim", "Megillat Hanukkah" ori "Megillat Yevanit") este în ambele arameică cât și în ebraică; versiunea în ebraică este o traducere literară din arameica originală. Date recente de scribistică în datază undeva între secolele al II-lea și al V-lea, probabil în secolul II,[7] cu datarea în ebraică la secolul al VII-lea.[8] A fost publicat pentru prima dată la Mantua în 1557. Saadia Gaon, care la tradus în arabă în secolul al IX-lea, la atribuit însuși Macabeilor, disputat de unii, deorece dă date cu atâți ani înainte de distrugerea Celui de-Al Doilea Templu în anul 70 d.Hr.[9] Textul ebraic cu o traducere în limba engleză poate fi găsit în Siddurul (Cartea) lui Philip Birnbaum.

În Noul Legământ[modificare | modificare sursă]

Povestea de Hanuka este luată cu învățăminte de suveranitatea lui Dumnezeu și simbolism mesianic. Pe cum celebrăm Sărbătoarea Candelelor avem oportunitatea să ne împodobim (Matei 25:1-8) trupurile noastre care sunt temple ale Duhului lui Dumnezeu (2 Corinteni 6:16), să ne rededicăm prin reînnoirea făgăduințelor și a promisiunilor care le-am făcut lui Dumnezeu.

Din punct de vedere ritualic, în Noul Legământ încheiat cu toți cei care l-au primit pe Ieșua (Iisus) ca Mesia, candelabrul cu trei brațe reprezintă pe Mesia în mijloc iar celelalte două brațe pe cei doi care-I stau la dreapta și la stânga în Împărăția Sa (Matei 20:23). Deși candelabrul obișnuit are șapte brațe, cu ocazia sărbătorilor de restaurare se folosește “Menora” cu nouă brațe, cel din mijloc este numit “sameș” (ajutorul, sau slujitorul Luca 22:26-27) așa cum se arată în Apocalipsa 1:12-13 și Apocalipsa 2:1, cele două candele de pe margine reprezintă pe cei doi care stau la stânga și la dreapta lui Mesia în Împărăția Sa, cei doi măslini așa cum sunt numiți în Zaharia 4:3 și Apocalipsa 11:4-14 sunt cei care la sfârșitul veacului pot opri lumina celorlalte candele, iar celelalte șapte candele din mijloc pe perioada sfârșitului veacului reprezintă brațele adică comunitățile celor șapte îngeri cărora Fiul Omului le scrie mesaje, brațul din mijloc fiind al celuia căruia îi dă aceiași făgăduință pe care și El a primit-o de la Dumnezeu (așa cum scrie în Apocalipsa 2:27 și prima dată este dată în Psalm 2:9).

Din punct de vedere duhovnicesc, Hanuka se desfășoară în perioada anului când în timpul sărbătorii cade și ziua cea mai scurtă din an și când avem lună nouă, spre deosebire de celelalte sărbători de șapte zile când în ajun avem lună plină. În acest context Templul dezolat reprezintă candela celui care se pregătește și veghează în noapte pentru a întâmpina Mirele (Matei 25:1-8). Astfel cel care în pregătire adună suficient ulei doar pentru prima zi a sărbătorii, însă asemeni nazirineanului care se sfințește în șapte zile (Numeri 6:10; Fapte 21:27; Fapte 24:18), uleiul din candele se înmulțește în mod miraculos până când la sfârșitul sărbătorii se poate găsi suficiente rezerve la cei care se ocupă cu stoarcerea și pregătirea uleiului, în cazul nostru îngerii care păzesc virtuțile oamenilor.

Din punct de vedere canonic, în Evanghelia după Ioan (în Ioan 10:22-23 și Ioan 10:24-39), scrie cum cu ocazia acestei sărbători Ieșua (Iisus) s-a confruntat cu iudeii în timp ce se plimba ca un rege prin pridvorul lui Solomon.

        Ioan 10:22-30:
Și era atunci la Ierusalim Sărbătoarea Înnoirii Templului; și era iarnă.
Iar Iisus umbla prin Templu, în pridvorul lui Solomon. Deci L-au împresurat iudeii și Îi ziceau:
Până când ne scoți sufletul? Dacă Tu ești Mesia, spune-o nouă pe față.
Iisus le-a răspuns: V-am spus și nu credeți. Lucrările pe care le fac în Numele Tatălui Meu, acestea mărturisesc despre Mine.
Dar voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele. Oile Mele ascultă de glasul Meu și Eu le cunosc pe ele, și ele vin după Mine. Și Eu le dau viață veșnică și nu vor pieri în veac, și din mâna Mea nimeni nu le va răpi.
Tatăl Meu, Care Mi le-a dat, este mai mare decât toți, și nimeni nu poate să le răpească din mâna Tatălui Meu. Iar Eu și Tatăl Meu una suntem.

Obiceiuri[modificare | modificare sursă]

Diverse modele de menore pentru Hanuka (Hanukii).

În fiecare seară de Hanukah se aprinde Hanukia, menora specială destinată acestei sărbători care, de altfel, se mai numește din acest motiv și "Sărbătoarea luminilor" - Hag ha-Urim (în ebraică "ur" sau "or" semnifică lumină). Talmudul spune că obiceiul aprinderii menorei are drept scop să amintească public minunea. În timpul revoltei împotriva elenilor, Menora a fost aprinsă 8 zile - miracolul de Hanuka - iar această tradiție este perpetuată prin aprinderea a 8 lumănări pe Hanukie. De aceea, în antichitate, sfeșnicul era așezat în prag ori chiar pe stradă, în fața casei.

Lampa se aprinde o dată cu lăsarea nopții, cu excepția zilei de Șabat când luminițele de Hanuka se aprind înaintea celor de Șabat, cu circa jumătate de ceas înainte de asfințit. Luminile trebuie să ardă cel puțin 30 de minute și să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă în noapte oricât de târziu.

Obiceiul (Beit Hillel) este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia seara, etc. de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, toate luminițele sunt aprinse.

După o altă tradiție (Beit Șamai), luminile se aprind în ordine descrescătoare. O lumânare ajutătoare, numită șameș, se folosește pentru aprinderea celorlalte opt.

În fiecare noapte când se luminează Hanukia sunt rostite două sau trei binecuvântări tradiționale. Binecuvântările sunt recitate înainte sau după aprinderea candelelor în funcție de obicei. Doar în prima noapte se recită și Șeheḥeyanu (în ebraică : שהחינו‎, "Carele ne-ai dat viață") după primele două sau trei binecuvântări. În comunitățile iudaice după cele două sau trei binecuvântări se cântă Hanerot Halalu.

Cu toate că Hanuka derivă din Sărbătoarea Corturilor (Sucot), evreii nu au obiceiul să aducă și de această sărbătoare rămurele de pomi în casă căci conform cărții Levitic era poruncit ca acoperișul colibei (suca) trebuia acoperit la mijlocul primei luni de toamnă astfel încât seara printre rămurele să se poată observa scăderea lunii pline în timp ce se roagă pentru poaie, recită osanale, psalmi și binecuvântări conform obiceului sărbătorii.

Hanuka a căpătat în ultima vreme o importanță mult mai mare, devenind un substituit al Crăciunului pentrui copii evrei crescuți într-un mediu creștin.

Binecuvântările peste candele[modificare | modificare sursă]

Următoarele binecuvântări au fost alfabetizate conform cu ebraica modernă și folosind diacriticele din alfabetul limbii române.

Binecuvântarea pentru aprinderea candelelor[modificare | modificare sursă]

Laude de Hanuka/O Hanuka/Maoz Ţur (Roca Epocilor).
בָּרוּךְ אַתָּה יְהוָה אֱלְֹהֵינוּ מֶלֶךְ הַעוֹלָם אֲשֶר קִדְשָנוּ בֵּמִצְווֹתַיו וְצִיוַונוּ לֵהַדְלִיק נֵר שֶל חֲנוּכָּה׃‏

Alfabetizare:    
Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam,
Așer kidșa’nu b’mitzvotav vitziva’nu l’hadlik ner șel Ḥanukah.
Traducere:    
Binecuvântat fii IAHVE (DOMNUL) Dumnezeul-nost, Împăratul Zidirii,

Carele ne-ai sfințit prin poruncile tale și ne-ai poruncit să aprindem lumina de Hanuka.


Binecuvântare pentru miracolele de Hanuka[modificare | modificare sursă]

בָּרוּךְ אַתָּה יְהוָה אֱלְֹהֵינוּ מֶלֶךְ הַעוֹלָם שֵעָשָׂה נִיסִים לַאֲבוֹתֵינוּ בַּיָמִים הַהֵם בַּזְמָן הַזֶה׃‏

Alfabetizare:    
Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam,
șe’asah nisim l'avotenu bayamim haHem baz’man haZeh.
Traducere:    
Binecuvântat fii IAHVE (DOMNUL) Dumnezeul-nost, Împăratul Zidirii,

Care ai făcut miracole pentru părinții noști în zilele din vechime, în acest anotimp (acest timp).


Binecuvântare mesianică pentru aprinderea candelelor[modificare | modificare sursă]

În unele comunități mesianice când se aprinde lumânarea de Hanuka sunt rostite una din următoarele binecuvântari:

Alfabetizare:    
Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam,
Așer cidșa’nu b’mițvethiu ue-țîve’nu lehiyot or l’goyim,
ue'natan-la’nu et Ieșua Meși’hei-nu or haOlam.
Traducere:    
Binecuvântat fii IAHVE (DOMNUL) Dumnezeul-nost, Împăratul Zidirii,
Care ne-ai sanctificat prin poruncile Tale și ne-ai poruncit să fim o lumină a neamurilor,

și ne-ai dat pe Ieșua Mesia [Iisus Ḥristos], Lumina Lumii.



בָּרוּךְ אַתָּה יְהוָה אֱלְֹהֵינוּ מֶלֶךְ הַעוֹלָם אֲשֶׁר נָתַן לַנוּ חַגְּים הֻקּוֹת וּמוֹעךים לְשׂמְחֶָה לִכְבוֹר יְשׁוּע משִׁיחנוּ אדֹנֵינוּ אוֹר הָעוֹלָם׃

Alfabetizare:    
Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam,
Așer natan l’nu haghim, hukot, ue’mo’adim l’simhah,
l’ichvod Ieșua haMașiah Adonei’nu, Or haOlam.
Traducere:    
Binecuvântat fii IAHVE (DOMNUL) Dumnezeul-nost, Împăratul Zidirii,
Carele ne-ai lăsat sărbători, obiceiuri, și anotimpuri pentru bucurie,

pentru gloria lui Ieșua Mesia [Iisus Ḥristos] Domnul-nost, lumina Lumii.



Șehecheyanu[modificare | modificare sursă]

În prima noapte de Hanuka se mai recită Șehecheyanu (în ebraică : שהחינו, "Care ne-ai dat viață"), o binecuvântare tradițională comună specială pentru celebrarea unor ocazii speciale:

בָּרוּךְ אַתָּה יְהוָה אֱלְֹהֵינוּ מֶלֶךְ הַעוֹלָם שֵהֵחְיָנוּ וְקִיְימָנוּ וְהִגִעָנוּ לַזְמַן הַזֶה׃

Alfabetizare:    
Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam,
Șe’eḥeyanu ue’kiy’manu ue’higanu la-zman hazeh.

Traducere:    
Binecuvântat fii IAHVE (DOMNUL) Dumnezeul-nost, Împăratul Zidirii,

Care ne-ai ținut vii, și ne-ai ocrotit, și ne-ai ajutat să ajungem acest anotimp (acest moment).


Mâncăruri de Hanuka[modificare | modificare sursă]

Chifteluţe de cartofi lăţite (latche)

Hanuka mai este marcată prin consumul de alimente fripte în ulei. Cele mai importante sunt tortul de cartofi, un fel de chifteluțe cu cartofi aplatizate, numite latche, care se pot servi cu sos de mere.

Sufganiyoţi / gogoşi la o pateserie din Ierusalim

Un alt favorit sunt gogoșile fripte în ulei.

Alte obiceiuri[modificare | modificare sursă]

Gelt (bănuţi) de ciocolată

Ceremonia se desfășoară în special în familie, dar se aprind lumânări și la sinagogă, iar copii primesc o mică sumă de bani (ghelt în idiș).

Dreidel cu ghimel față-sus

În zilele noastre Hanuka este și un prilej de serbări cu cântece și jocuri, în special pentru copii. Cel mai răspândit este jocul cu titirezul (dreidl în idiș).

Hanuka în calendarul gregorian[modificare | modificare sursă]

Datele când cade Hanuka sunt determinate de calendarul biblic. Hanuka începe cu ziua a XXV-a lunii kislev și se termină cu ziua a II-a ori a III-a a lunii tevet (Kislev poate acea 29 ori 30 zile). Ziua biblic începe la asfințit, pe când calendarul gregorian începe ziua la miezul nopții.

Atenție: sărbătoarea începe la asfințitul soarelui, în ajun, la data listată:

  • 1990 - 11 decembrie
  • 1991 - 1 decembrie
  • 1992 - 19 decembrie
  • 1993 - 8 decembrie
  • 1994 - 27 noiembrie
  • 1995 - 17 decembrie
  • 1996 - 5 decembrie
  • 1997 - 23 decembrie
  • 1998 - 13 decembrie
  • 1999 - 3 decembrie
  • 2000 - 21 decembrie
  • 2001 - 9 decembrie
  • 2002 - 29 noiembrie
  • 2003 - 19 decembrie
  • 2004 - 7 decembrie
  • 2005 - 25 decembrie
  • 2006 - 15 decembrie
  • 2007 - 4 decembrie
  • 2008 - 21 decembrie
  • 2009 - 11 decembrie
  • 2010 - 1 decembrie
  • 2011 - 20 decembrie
  • 2012 - 8 decembrie
  • 2013 - 27 noiembrie
  • 2014 - 16 decembrie
  • 2015 - 6 decembrie
  • 2016 - 24 decembrie
  • 2017 - 12 decembrie
  • 2018 - 2 decembrie
  • 2019 - 22 decembrie
  • 2020 - 10 decembrie

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Samuel Eidels Șavat 21b; caută acolo discuția mai detaliată. (text ebraicPDF)
  2. ^ Învățatura Geonim-ilor a fost adusă din Babilonia prin intermediul învățaților din Kairouan, Tunisia, în special de Chananel Ben Chushiel și Nissim Gaon.
  3. ^ Yesod haMișna Va'arihatah pp. 25–28 (text ebraicPDF)
  4. ^ Jewishvirtuallibrary.org
  5. ^ 1 Macabei pe Biblia Ortodoxă Online
  6. ^ 2 Maccabei pe Biblia Ortodoxă Online
  7. ^ Zvieli, Benjamin. „Sulul lui Antioh. http://www.biu.ac.il/JH/Parasha/eng/miketz/zev.html. Accesat la 28 ianuarie 2007. 
  8. ^ Sulul lui Hasmoneans
  9. ^ Sulul lui Antioh și Megillahul Necunoscut de Hanuka