Afganistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Afganistan
د افغانستان اسلامي جمهوریت
جمهوری اسلامی افغانستان
De Afġānistān Islāmī Jomhoriyat'

Jamhūrī-ye Islāmī-ye Afğānistān
Republica Islamică Afganistan
Drapelul Afganistanului Stema Afganistanului
Drapel
ImnSououd-e-Melli
Amplasarea Afganistanului
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Kabul
34°3′N 69°08′E / 34.050°N 69.133°E / 34.050; 69.133
Limbi oficiale Limba persană (Dari), Paștună
Sistem politic
 -  Președinte Asraf Ghani
 -  Prim-ministru Abdullah Abdullah
Independență
 -  1919, față de Marea Britanie  
Suprafață
 -  Total 647,500 km² km² (locul Locul 40)
 -  Apă (%) 0%
Populație
 -  Estimare  28.395.716 (locul Locul 38)
 -  Densitate 43/km² loc/km² 
Monedă Afgani (AFN)
Prefix telefonic 93
Domeniu Internet .af
Fus orar UTC+4:30

Afganistanul (Paștună/Dari (afgană): Afğānistān افغانستان) este o țară din Asia centrală. Se învecinează cu Iranul la vest, Pakistanul la sud și la est, Turkmenistanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul la nord, și cu China în estul extrem. Aici sunt cea mai mare parte din Munții Hindukush. Este una dintre cele mai sărace țări ale lumii.

Geografia[modificare | modificare sursă]

Afganistanul este o țară fără ieșire la mare și este situată în Asia Centrală. 75% din suprafață este acoperită cu munți colțuroși, care se centralizează în Munții Hindu Kush, al doilea lanț muntos ca mărime din lume. Multe vârfuri depășesc 6100 m înălțime. Cea mai mare parte a restului țării conține câmpii aride, care flanchează miezul muntos în nord, vest și sud. Podișul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populației concentrându-se în văile fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian și Jalalabad.

Istoria[modificare | modificare sursă]

În antichitate și evul mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perși, greci, parți, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independența Afganistanului, proclamată la 28 februarie 1919. În perioda 1919-1929 au fost înfăptuite o serie de reforme din inițiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al doilea război mondial, Afganistan își menține neutralitatea declarată în 1939. La 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlăturat, monarhia este abolită, iar Afganistanul se proclamă republică. La 27 aprilie 1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată de Partidul Democratic al Poporului (comuniștii), divizat în două facțiuni aflate în conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadează Afganistanul; președintele Hafizullah Amin este ucis, iar puterea este încredințată lui Babrak Karmal. Invazia declanșează un lung și sângeros război civil (1979-1990), în cursul căruia aproape șase milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de Mohammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greșeală invazia, semnează cu S.U.A. la 14 aprilie 1988 un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, operațiune încheiată la 15 februarie 1989. Forțele mujahedinilor alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eșuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil. În urma presiunilor interne și externe președintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări rivale ale rezistenței (Hezb-i-Islami condusă de Gulbuddin Hekmatyar și Jamiat-i-Islami condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24 aprilie 1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea țării până la alegerile legislative. Neînțelegerile dintre cele două grupări s-au amplificat, provocând numeroase victime și distrugeri materiale.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Principalele râuri sunt Helmand și Kabul. Principalele râuri sunt: Amu Darya, având un debit de 1.400 m³/s, Hari (căruia nu i se cunoaște debitul exact)- un râu ce străbate 1100 km pornind din munții Afganistanului și care dispare în deșertul Kara-Kum din Turkmenistan - Kabul sau Kabal, având o lungime de 700 km și care dă numele său capitalei și Helmand, cu un debit ce variază între 56 m³/s, pe timp de secetă și 2000 m³/s pe timp de inundații, care șerpuiește pe o lungime de 1150 km pe teritoriul afgan și care se varsă în bazinul endoreic Sistan, un bazin închis, drenat de ape curgătoare fără legătură cu rețeaua hidrografică tributară mărilor și oceanelor, practic un imens rezervor care, după amenajări hidrotehnice corespunzătoare, ar putea fi folosit pentru stocarea apei.

Clima[modificare | modificare sursă]

Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile variază puternic în funcție de anotimp și de regiune. Iernile aduc zăpadă, iar verile sunt calde și secetoase. Toamna este moderată. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 34 cm pe an și scade în principal primăvara.

Economia[modificare | modificare sursă]

Industria[modificare | modificare sursă]

21% din forța de muncă figurează în industrie. Industriile din bumbac, covoare țesute de mână, țesături de lână, încălțăminte, mobilă, rafinarea zahărului, conservarea fructelor și industria artizanală. Exploatarea gazelor naturale, a cărbunilor și a altor minereuri este în creștere, alături de fabricile de construcții, printre care și o fabrică de asamblare a autovehiculelor. Produsele chimice se obțin din gaze naturale și există mai multe fabrici de ciment.

Cultura[modificare | modificare sursă]

Patrimoniul mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Afganistan:

  • Minaretul și vestigiile arheologice de la Jam / Djam (2002).
  • Peisajul cultural și vestigiile arheologice din Valea Bamyian (2003).

Muzeul Național Afgan[modificare | modificare sursă]

Fondat în anii 1920, Muzeul Național Afgan (Muzeul din Kabul) este un loc de păstrare și de valorificare a articolelor afgane vechi de interes național și cultural. Este o clădire cu două etaje în partea istorică a orașului Kabul. Colecția pe care o posedă era cândva cea mai importantă din Asia Centrală cu peste 100.000 de articole, care mărturiseau cultura mai multor milenii, însă în august și septembrie 1996 muzeul a fost devastat de orânduirea talibană. În 2003, comunitatea internațională a investit 350.000 $SUA ca să refacă clădirea și să redeschidă acest muzeu. Pe 29 septembrie 2004 a fost re-inaugurat de președintele ad interim, Hamid Karzai, cu numai 2500 de articole.

Printre pisele de mare valoare păstrate în acest muzeu sunt cele din fildeș ca și antichitățile din Cușmir ale budismului primar și mai apoi ale Islamului primar.

În noiembrie 2004, arheologii au descoperit un tezaur compus din peste 100 de lăzi, conținând articole istorice ale muzeului, îngropate sub palatul prezidențial și în alte arii din apropiere, probabil, de personalul muzeului pentru a le feri de jaf. Între aceste articole se află și o bogată colecție de monede vechi de mii de ani, aproape din toate epocile și civilizațiile; mărturie clară a importanței comerciale și a antichității Kabul-ului. Până în prezent nu s-a reușit încă realizarea unei catalogări a acestei colecții.

Noul Muzeu Național Afgan (proiect)[modificare | modificare sursă]

Macheta noului Muzeu Naţional Afgan

Guvernului afgan i-a fost prezentat proiectul unei noi clădiri pentru adăpostirea Muzeului Național după concepția arhitectului Hisham N. Ashkouri, preșesintele ARCADD, Inc.. Noul proiect cuprinde o Bibliotecă și un Centru Cultural.

Proveniența numelui[modificare | modificare sursă]

Afganistan înseamnă (cuvânt cu cuvânt) țara afganilor și s-a întemeiat la începutul secolului 19. Englezii au introdus primii denumirea țara afgană, transformându-se mai târziu în Afganistan, denumire preluată și de afgani. Cuvântul afgan nu se înțelege în sensul de cetățean al Afganistanului, ci se referă în deosebi la poporul paștunilor (fiind denumiți afgani numai în Persia și India).

Numele Afganistan a fost folosit pentru prima oară în 1801 în tratatul de pace dintre Anglia și Persia referitor la regiunile în care trăiau paștunii. O denumire foarte veche a regiunii unde astăzi se află Afganistan este Kabulistan. Pâna acum 2.000 de ani existau regi în Ghazna denumiți Kabulschahi (regii din Kabul). Poetul Firdausi de la curtea sultanului Mahmod din Ghazna a scris acum 1.000 de ani foarte multe de Kabulistan (denumit și Zabulistan).

Numele istoric cel mai cunoscut pentru această regiune este Khorasan.

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Pakistan

Granița Pakistanului cu Afghanistanul, numită Linia Durand, a fost stabilită de coloniștii britanici în 1893.[1] Pakistan a privit Linia Durand ca legitimă, totuși nu era și cazul Afganistanului în cadrul căruia nici un guvern nu a acceptat vreodată legitimitatea graniței.[1] Linia Durand devine astfel inacceptabilă pentru majoritatea afganilor, în special datorită faptului că acesta linie a divizat poporul paștun în 4 regiuni: Afganistan, Pashtunkhwa, Baluchistan și FATA, iar ideea paștună se bazează pe unirea tuturor teritoriilor pakistaneze locuite de paștuni într-un stat independent, ori chiar crearea unui nou Afganistan împreună cu teritoriile dominate de paștuni.[1]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Linia Durand. Istorie și consecințe, 14 iulie 2014, Master Fp România, Adevărul, accesat la 15 iulie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Afganistan

Reportaje