Natalitate
Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Cel mai frecvent se calculează natalitatea brută, ca raport dintre numărul de născuți vii în decurs de un an și efectivul populației care le-a dat viață, valoarea obținută exprimându-se în promile.
Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.
Deoarece valoarea natalității este influențată direct de strucutra pe grupe de vârstă și sexe a populației, natalitatea brută nu redă întotdeauna situația reală. De aceea s-a recurs și la calcularea altor indicatori, care să ofere o imagine mai apropiată de realitate a acestui fenomen al nașterilor:
- natalitatea standardizată (puțin utilizată în practică);
- fertilitatea populației (care se calculează ca raport între numărul născuților vii și populația feminină cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani);
- indicele de înlocuire a generațiilor (notat cu R; numărul mediu de copii de sex feminin născut de o femeie; în cazul în care acest indice este mai mare decât 1, populația respectivă manifestă o tendință de creștere rapidă, dacă este egal cu 1, exprimă stagnarea, iar dacă este mai mic decât 1, atunci numărul populației pentru care s-a calculat este în scădere;
- indicele sintetic al fecundității (numărul mediu de copii născuți de o femeie în timpul vietii; variază intre valori mai mari de 7 - in cateva state din Africa Subsahariană - si 1,2 in unele state ale Europei de Est). Valoarea de 2,1 din urmă pentru acest indicator este considerata limita pana la care o populatie isi asigura inlocuirea. Sub acest prag indica tendinte regresive, iar peste aceasta valoare indica o crestere naturala a populatiei in conditiile unei mortalitati reduse.
Interpretarea valorilor evidențiază mișcarea naturală a populației. Acest indicator se interpretează coroborat cu indicatorul rata sporului natural.
Natalitatea depinde in mare masura de comportamentul si interesele grupului uman si de aceea se poate vorbi despre doua tipuri de natalitate: potentiala si reala. Natalitatea potentiala poate fi atinsa atunci cand nu se pune problema controlului nasterilor. Valoarea maxima care s-ar putea atinge este de 60 ‰, dar aceasta situatia nu se mai intalneste aproape nicaieri pe Glob. Nici in perioadele mai indepartate, cand natalitatea potentiala era mai frecvent atinsa, valoarea sa nu ajungea decat rar la aceasta cifra.
Valorile natalitatii potentiale erau si sunt influentate de cativa factori:
- starea de sanatate: ameliorarea starii de sanatate a populatiei feminine in special contribuie la cresterea valorilor natalitatii;
- structura pe grupe de varsta si sexe: populatii imbatranite sau feminizate se inscriu cu valori mai mici ale natalitatii potentiale decat cele dominate de tineri adulti si cu o strucutra pe sexe echilibrata;
- conditiile climate determina valori reduse ale natalitatii acolo unde au manifestari extreme - climatul polat si subpolar, in care resursele de hrana sunt limitate iar popularea este relativ recenta.
Alaturi de acesti factori, unii autori considera ca si particularitatile rasiale si regimul alimentar al unei populatii ar putea sa influenteze valorile natalitatii potentiale.