Triburile israelite
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Triburile israelite (sau Fiii lui Israel) descind din cei doisprezece fii ai lui Iacov (Gen. 29:32-35, 30:1-20). Fiii lui Iacov sau Iacob, numit și Israel, sunt:
Fii lui Iosif, (cel mai iubit fiu al lui Iacov), sunt:
Date biblice [modificare]
În Vechiul Testament [1] se scrie următoarele, despre dispariția a 11 triburi evreiești:
„Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, și-au făcut viței turnați, au făcut idoli de ai Astarteei,[2], s'au închinat înaintea întregei oștiri a cerurilor, și au slujit lui Baal. Au trecut prin foc pe fiii și fiicele lor, s'au dedat la ghicire și vrăjitorii, și s'au vîndut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mîniindu -L. De aceea Domnul S'a mîniat foarte tare împotriva lui Israel, și i-a îndepărtat dela Fața Lui. N'a rămas decît seminția lui Iuda.”
Note [modificare]
- ^ 2_Imparati 17:16-18
- ^ Astarte: Zeiță supremă în mitologia feniciană, la obârșie zeiță a procreației și fecundității, ajunge să domine cerul și pământul. În Egipt (între dinastia XVIII și epoca ptolemaică) era venerată ca zeiță a dragostei și războiului. Fenicienii o considerau soția lui Baal
|
|||||||||||||||||||
