Masada

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Masada

'
'
{{{punct-3}}}
{{{descrie3}}}
{{{punct-4}}}
{{{descrie4}}}
{{{punct-5}}}
{{{descrie5}}}
{{{punct-6}}}
{{{descrie6}}}
{{{punct-7}}}
{{{descrie7}}}
{{{punct-8}}}
{{{descrie8}}}
{{{punct-9}}}
{{{descrie9}}}
{{{punct-11}}}
{{{descrie11}}}
{{{punct-12}}}
{{{descrie12}}}
{{{punct-13}}}
{{{descrie3}}}
{{{punct-14}}}
{{{descrie14}}}
{{{punct-15}}}
{{{descrie15}}}


v  d  m

Masada (o romanizare a termenului ebraic מצדה, Meţada, ce provine din מצודה, meţuda, "fortăreaţă") a fost o fortăreaţă cu o poziţie strategică însemnată, situată în pustiul Regatului Iuda, pe malul vestic al Mării Moarte. A fost edificată în sec. I î.C. şi extinsă în timpul domniei regelui iudeu Irod cel Mare (74-4 î.C.). După cucerirea Ierusalimului de către împăratul roman Titus Flavius Vespasianus în anul 70 d.C., Masada a fost ultimul refugiu al rezistenţei antiromane a iudeilor. Cei cca 1.000 de iudei din Masada au preferat să se sinucidă, după un îndelungat asediu (între anii 70-73 d.C.), pentru a nu cădea în mâinile învingătorilor romani. Rezistenţa faţă de forţe militare cu mult superioare şi moartea asediaţilor constituie un simbol al eroismului iudaic.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Masada


Coordonate: 31°19′ N 35°21′ O

Unelte personale