Oceania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Oceania (dezambiguizare).
Oceania
Geografie
Coordonate20°S 170°E ({{PAGENAME}}) / 20°S 170°E
ArhipelagOceania și Australia[*]  Modificați la Wikidata
Suprafață1.260.000 km²  Modificați la Wikidata
Țară
'
Populație12.355.695[1]  Modificați la Wikidata
Imagine satelitară a Oceaniei.
Cele cinci mari ansambluri ale Oceaniei.

Oceania este numele dat ansamblului insulelor din Oceanul Pacific împreună cu apele lor teritoriale. În general, această denumire se referă la Polinezia (inclusiv Noua Zeelandă) inițial populată de māori, Melanezia (inclusiv Papua Noua Guinee) și Micronezia), iar uneori, și țări ca Australia sau Malaysia.

Introducere[modificare | modificare sursă]

Deși insulele Oceaniei nu formează un continent în adevăratul sens al cuvântului, Oceania este uneori asociată cu insula-continent Australia, din tendința de a împărți tot Pământul în grupări continentale.

În ecologie, Oceania este una dintre cele opt ecozone terestre, zone care constituie cele mai mari regiuni ecologice de pe planetă. Ecozona Oceaniei este formată din toată Micronezia, Fiji și toată Polinezia (cu excepția Noii Zeelande). Noua Zeelandă, împreună cu Papua Noua Guinee, Australia, Insulele Solomon și Noua Caledonie, constituie o ecozonă separată, și anume Ecozona Australasia.

În geonomie, Oceania este un laborator al viitorului devreme ce lumea insulară, mai fragilă dar mai ușor de observat, de studiat și de îngrijit prin soluții inovante pe planul agricol, halieutic și energetic, este deja afectată foarte vizibil de suprapopulație, de încălzirea climei, de întețirea taifunurilor, de ridicarea nivelului mării, de eroziunea solului, de vulcanism, de dispariția speciilor endemice și de proliferarea celor invazive. Ca atare, Oceania apare ca o prefigurare a problemelor și soluțiilor pentru întreaga planetă.

În Oceania, nicio țară nu are granițe terestre (cu excepția frontierei trasate în insula Noua Guinee între partea independentă și partea Indoneziană).

Regiuni și țări[modificare | modificare sursă]

Împărțirea tradițională a Oceaniei în Micronezia, Melanezia și Polinezia (după francezul Dumont d'Urville, în 1831) nu mai este considerată ca fiind corespunzătoare cu realitatea geografică-lingvistică de majoritatea geografilor și oamenilor de știință, dar este încă cea mai folosită din motive practice :

Numele regiunii sau teritoriului
cu drapel1
Suprafață
(km²)
Populație Densitate
(loc./km²)
Capitală
Australasia
 Australia 7.686.850 22.028.000 2,7 Canberra
 Noua Zeelandă2 268.680 4.108.037 14,5 Wellington
Teritorii externe australiane:
 Insulele Ashmore și Cartier 199
 Insula Crăciunului 135 1,493 3.5 Flying Fish Cove
 Insulele Cocos 14 628 45,1 West Island
 Insulele Mării de Coral 10 4
 Insula Heard și Insulele McDonald 372
 Insula Norfolk 35 2.114 53,3 Kingston
Melanezia3
 Fiji 18.270 856.346 46,9 Suva
 Noua Caledonie (Franța) 19.060 240.390 12,6 Nouméa
 Papua Noua Guinee4 462.840 5.172.033 11,2 Port Moresby
 Insulele Solomon 28.450 494.786 17,4 Honiara
 Vanuatu 12.200 240.000 19,7 Port Vila
Micronezia
 Statele Federate ale Microneziei 702 135.869 193,5 Palikir
 Guam (SUA) 549 160.796 292,9 Hagåtña
 Kiribati 811 96.335 118,8 South Tarawa
 Insulele Marshall 181 73.630 406,8 Majuro
 Nauru 21 12.329 587,1 Yaren (de facto)
 Comunitatea Insulelor Mariane de Nord (SUA) 477 77.311 162,1 Saipan
 Palau 458 19.409 42,4 Melekeok
 Insula Wake (SUA) 2 12
Polinezia
 Samoa Americană (SUA) 199 68.688 345,2 Pago Pago
 Insulele Cook (Noua Zeelandă) 240 20,811 86.7 Avarua
 Insula Paștelui (Chile) 163,6 3.791 23,1 Hanga Roa
 Polinezia Franceză (Franța) 4.167 257.847 61,9 Papeete
 Hawaii (SUA) 16.636 1.360.301 81,8 Honolulu
 Niue (Noua Zeelandă) 260 2.134 8,2 Alofi
 Insulele Pitcairn (Regatul Unit) 5 47 10 Adamstown
 Samoa 2.944 179.000 63,2 Apia
 Tokelau (Noua Zeelandă) 10 1.431 143,1 Nukunonu
 Tonga 748 106.137 141,9 Nuku'alofa
 Tuvalu 26 11.146 428,7 Funafuti
 Wallis și Futuna (Franța) 274 15.585 56,9 Mata-Utu
Total 8.536.716 35.669.267 4,2
Total fără Australia continentală 849.866 13.641.267 16,1

Note[modificare | modificare sursă]

1 Regiuni după cele indicate de UN categorisations/map.
2 Noua Zeelandă este constatată des ca parte a Polineziei.
3 Fără insulele indoneziene și Timorul de Est, care sunt considerate ca parți ale Microneziei.
4 Papua-Noua Guinee este uneori considerat ca parte din Australasia sau Melanezia.

Alte sensuri[modificare | modificare sursă]

În romanul „O mie nouă sute optzeci și patru”, de George Orwell, de la 1949, Oceania este unul dintre cele trei superstate, care își dispută supremația în lume, alături de Eurasia și de Estasia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ,United Nations Department of Economic and Social Affairs[*][[United Nations Department of Economic and Social Affairs (government organization in New York, United States)|​]] https://population.un.org/wpp/Download/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2019_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Ovidiu Gaceu, Asia, Oceania și Australia, cu o prefață de prof. univ. Gh. Măhăra., Ed. a 3-a.- Oradea Universitatea din Oradea, 2012 186 p.: il.
  • Lucia Băcanu; Petre V.Coteț, Australia, Oceania, Antarctica: Geografia fizică , București, Editura Didactică și Pedagogică, 184p, cu planșe

Vezi și[modificare | modificare sursă]