Bill Clinton

William Jefferson Clinton
al 42-lea președinte Președinte al SUA
În funcție 20 ianuarie 1993 – 20 ianuarie 2001
Vice-președinte	Al Gore
Precedat de	George H. W. Bush
Succedat de	George W. Bush
Născut(ă)	19 august 1946 Hope, Arkansas
Partid politic	Democrat
Soție	Hillary Rodham Clinton

William Jefferson "Bill" Clinton, cunoscut mai ales ca Bill Clinton, (născut William Jefferson Blythe III în 19 august 1946) a fost ce de-al patruzeci și doilea președinte al Statelor Unite ale Americii, servind ca șef al executivului Statelor Unite două mandate complete de 4 ani între 1993 și 2001. Înaintea câștigării alegerilor prezidenţiale din 1992, Clinton a servit cinci mandate, dintre care ultimele patru consecutive, în calitate de al 50-lea, respectiv al 52-lea guvernator al statului Arkansas. Soția sa, Hillary Rodham Clinton, este senator de New York, stat în care ambii locuiesc. Clinton a fondat și conduce fundația care îi poartă numele, William J. Clinton Foundation.

Discursul prezidential

Exista patru discursuri importante prin care se observa trasaturile de baza ale discursurilor lui Clinton: discursul inaugural din 20 ianuarie 1993, discursul Martin Luther King, discursul “I am sorry” si discursul “I have sinned” din perioada scandalului Monica Lewinsky.

Discursul de inaugurare

Discursul inaugural din 20 ian 1993 este un discurs lung, se intinde pe 4 pagini format A4, si isi propune sa convinga auditoriul ca prin ocuparea scaunului presidential de catre un democrat lucrurile se vor schimba in America si toate slabiciunile sistemului - datorate mai mult sau mai putin republicanilor - vor fi eliminate si America isi va relua pozitia de “world’s greatest power” (cea mai mare putere a lumii).

Discursul jogleaza foarte mult la nivel de limbaj, folosind metafore si imagini-cuvinte cheie. Inca din deschiderea discursului Bill Clinton isi asuma figura salvatorului, aducatorului de innoire si de viata prin utilizarea unei metaforei iarna-primavara. Ideea de schimbare devine astfel un lightmotiv al discursului. Este vorba de o schimbare a Americii nu “de dragul schimbarii”, dupa cum spune Clinton, ci pentru a pastra idealurile americane – viata, libertate si cautarea fericirii. Cuvantul “change” apare de 11 ori in discurs, iar ideea de schimbare este sustinuta de cele mai multe ori prin cuvinte derivate cu prefixul “re-” de tipul “renewal”, “reinvent”, “remaking”, “reborn”, etc.

De cele mai multe ori Clinton se identifica cu ceea ce reprezinta America, poporul american, reusite sau nereusite la nivel de natiune prin utilizarea pronumelui personal la persoana I plural “we”. Foloseste persoana I singular doar atunci cand vorbeste din pozitia omului Clinton, dorind sa impartaseasca celor care il asculta si il privesc ceva din experienta personala: un sfat, un citat din Biblie, o intamplare, etc.

Pentru a atrage simpatia electoratului Clinton ofera evident solutii, revine in fata publicului ca si salvator, dar un salvator de tipul Moise, care se identifica cu natiunea, lasand sa se inteleaga ca vor lupta impreuna pentru a-si atinge scopurile, subliniind puternic ideea de impreuna – “together”, faptul ca nu sunt singuri in fata a ceea ce va urma.

Isi declara deschis scopurile pe care doreste sa le atinga in timpul mandatului ajutat de poporul american. Subliniaza din nou nevoia de a lucra impreuna la renasterea Americii, de a se ajuta reciproc pentru a-si atinge scopurile nobile si lanseaza ideea de marea familie americana.

In incheierea discursului utilizeaza un citat din Biblie in primul rand pentru a-si reintari imaginea de salvator, trimis sfant, poate chiar un fel de arhanghel, si apoi pentru a sensibliza credinciosii din randul publicului.

Discursul Martin Luther King

In cel de al doilea discurs grija cu care a fost redactat evident cu mult inainte de aflarea rezultatelor, este rostit in timpul ceremoniei din Oak Bluff, Massachusetts, tinuta cu ocazia celei de a 35-a Anniversare a discursului lui Martin Luther King, "I Have A Dream", discurs care a schimbat cursul politicii americane al acelei perioade.

Discursul lui Clinton debuteaza intr-o tonalitate foarte personala, deoarece utilizeaza persoana I singulat si verbe la trecut simplu sau continuu in alternanta cu prezentul lui “imi amintesc”- “I remember”. Scopul acestui debut emotional este de a sublinia impactul pe care ziua de 28 august 1968 a avut-o asupra tanarului Clinton.

Repetarea aproape obsesiva a cuvintelor “I remember” doreste sa intareasca veridicitatea celor relatate si in acelasi timp sa sublinieze impactul emotional al discursului lui King] asupra omului Clinton, atat al tanarului de atunci cat si al presedintelui din prezent. In momentul discursului Clinton lasa impresia ca retraieste la fel de puternic acele emotii, tonul in care recita discursul este plin de emotie, pasional, gesturile la fel de largi si deschise. Exista un moment in discurs cand Clinton loveste pupitrul de la care vorbea in dorinta de a sublinia auditiv si vizual ideea pe care tocmai o sustinea.

Extrem de interesant devine tonul plin de remuscari adoptat in discursurile in care presedintele Clinton isi cere scuze pentru slabiciunile omului Clinton in fata intregii natiuni. Nu mai putem vorbi de un discurs efervescent, ci de unul plin de cainta, relativ umil, cu o usoara unda de patetism chiar.

"I have sinned"

Discursul “I have sinned” din 11 septembrie 1998, adopta acest ton plin de remuscari, Clinton lasa sa i se simta stanjeneala si totodata dorinta de a se justifica cumva si de a-si cere scuze in primul rand poporului american. Pozitia pe care o adopta acum vizavi de public este un pic inferioara acestuia tocmai pentru a-i atrage intelegerea si mai ales iertarea.

Pe tot parcusul discursului Clinton nu schimba pozitia de usoara inferioritate, incearca sa se justifice si sa demonstreze ca este pe deplin constient de gravitatea faptelor sale. Si-a cerut scuze tuturor celor implicati si afectati de scandal, dar lasa sa se inteleaga faptul ca cel mai important “membru al familiei” caruia trebuie sa-i ceara iertare este poporul american. Multumeste poporului american pentru faptul ca la sustinut, in ciuda situatiei, subliniind ca totusi “a pacatuit”, intarind astfel acea conotatie biblica a faptei sale. Clinton insista foarte mult pe acesta latura religioasa a faptei sale, subliniaza impactul pe care l-a avut evenimentul asupra sa in primul rand din punct de vedere religios si moral, si apoi politic, incercand astfel sa castige simpatia publicului, a americanilor.

"I am sorry"

Situatia este similara si in Discursul “I am Sorry” din 11 decembrie 1998, unde avem tot un Clinton plin de remuscari, care cere iertare americanilor, Congresului, prietenilor, familiei. In acest discurs se poate observa si o resemnare pe care n-am intalnit-o in alte discursuri, si in acelasi timp scopul e de a arata totusi maturitatea celui care a gresit si e pregatit sa isi asume greseala. De asemenea Clinton subliniaza valoarea pe care o are familia pentru el, dar si ideea de familie in general.

Vedem acum un Clinton pregatit sa isi accepte sentinta, oricare ar fi ea, care cere sprijinul si increderea americanilor, devine un fel de arhanghel prabusit, un fel inger decazut, cu aripile frante care totusi nu va renunta la sine si la ceilalti. Isi pierde imaginea de salvator, dar in acelasi timp adopta imaginea unui fel de apostol care si-a negat dumnezeul tocmai prin atitudinea de cainta si remuscari.

Caracteristici ale discursului

La nivel de limbaj, nu se poate vorbi de un vocabular elevat, ci de o combinatie de limbaj comun cu o usoara tenta intelectuala (Clinton a absolvit Oxford si Yale). In discursuri sunt folosite cuvinte cu un puternic impact psihologic, cuvinte simple la prima vedere (ex.: “change”) dar care ajung cheia intregului discurs. Sunt folosite metafore (ex.: winter-spring), variate epitete (adjective comparative de superioritate de cele mai multe ori, ex.: “better”, “higher”, “greater”, etc). De asemenea pastreaza constant legatura cu publicul caruia i se adreseaza prin contructii de tipul “us,” “we”, “fellow americans”, “America”, etc”.

La nivel psihologic, discursurile sale pot fi caracterizate ca si subliminale, se mizeaza foarte mult pe acele fraze sau cuvinte cheie care vizeaza cele 5 nivele de receptare - auditiv, vizual, kinestezic (emotii), olfactiv, gustativ - cuvinte sau fraze simple, insa incarcate de subintelesuri. Se apeleaza la subconstient prin repetarea acestora sau a unor sinonime la fel de puternice ca si impact psihic (ex. “change” = “renewal”, “reinven”, “remaking”, etc) si se mizeaza pe inducerea unei complicitati din partea publicului printr-o constanta de apropiere de tipul “we”, “us”, “together”etc.

La nivel ideologic, o particularitate a discursurilor clintoniene este distingerea foarte clara intre eu-ul Clinton si noi-ul Americanii, caci persoana I este folosita pentru a transimte gandurile, emotiile omului Clinton (omului politic, religios, americanului, democratului, etc), iar formulele de plural il identifica pe Clinton cu America, poporul american, ideea de americanism. Evident, imaginea adoptata este cea a salvatorului, mai degraba un Moise gata sa-si treaca poporul printre ape, decat un Solomon sau Cincinnatus. Dupa scandal se poate spune ca tinde spre o imagine de Alexandru cel Mare in ultima perioada a domniei, pastrand grandoarea trecutului mai luminoasa decat tumultul prezentului.

In ciuda situatiei stanjenitoare pentru un Presedinte, Clinton reuseste sa pastreze simpatia publicului, sa atraga compatimirea si pe undeva iertarea acestuia.

Galerie de imagini a vizitei lui Bill Clinton în România

• 
• 
• 

Bibliografie

• Clinton, Bill, Viata mea, Editura Rao, Bucuresti, 2005.
• Bardin, L’analyse de contenu, Paris PUF, 1998.
• Braud, P., L’émotion en politique, Presses de sciences Po, 1996.
• Bonnafous, S. et alli, Argumentation et discours politique, Rennes, Presse Universitaires, 2003.
• Girardet, Raoul, Mituri si mitologii politice, Iasi, 1997.

Vezi și

• Președinte al Statelor Unite ale Americii
• Lista președinților Statelor Unite ale Americii
• Lista președinților Statelor Unite ale Americii după data nașterii
• Lista președinților Statelor Unite ale Americii după data decesului
• Lista președinților Statelor Unite ale Americii după vârsta preluării funcției

Legături externe

• Photos of Bill Clinton's actions to bring peace to the Middle East.