Ghimbav

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ghimbav, Brașov)
Ghimbav
Weidenbach
Vidombák
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Ghimbav se află în România
Ghimbav
Ghimbav
Ghimbav (România)
Localizarea orașului pe harta României
Ghimbav se află în Județul Brașov
Ghimbav
Ghimbav
Ghimbav (Județul Brașov)
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°39′46″N 25°30′22″E ({{PAGENAME}}) / 45.66278°N 25.50611°E

Țară România
Județ Brașov

SIRUTA40214
Atestare documentară1342[1]

ReședințăGhimbav[*]
ComponențăGhimbav[*]

Guvernare
 - PrimarIonel Fliundra[*][4] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total28,3 km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 4698 locuitori
 - Densitate181,62 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal507075[5]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Ghimbav (în dialectul săsesc Wedjebich, în germană Weidenbach, în maghiară Vidombák) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 4.698 (2011) locuitori.

Este situat în Depresiunea Brașovului, la 4,5 km distanță de municipiul Brașov, pe drumul european E68, pe malul râului Ghimbășel.

Una din întreprinderile aeronautice ale României, situată în acest oraș, este uzina IAR Ghimbav care produce elicopterul IAR 330, elicopter de tip Puma, fabricat sub licență.

În Ghimbav este deschis Aeroportul Internațional Brașov, care deservește județul Brașov și județele limitrofe.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoricul Ghimbavului

Ghimbavul a fost menționat pentru prima dată în anul 1342[1], an în care probabil a fost fondat de coloniști germani. Din anul 1422, la fel ca toată Țara Bârsei, așezarea aparținea pământului crăiesc.[6] Multe secole la rând, locuitorii au fost în mare parte sași.

De-a lungul anilor, Ghimbavul a fost de multe ori grav avariat. După devastarea și depopularea din anul 1422, regele Sigismund de Luxemburg a renunțat timp de zece ani la impozite pentru a încuraja popularea așezării.[7] În anul 1658 a fost o invazie a trupelor turcești, în 1469 și 1586 au fost dezastre incendiare, în anul 1599 invazia trupelor lui Mihai Viteazul, în 1602 ale trupelor habsburgice conduse de Gheorghe Basta, iar în anul 1611 trupele domnitorului Transilvaniei Gabriel Báthory.

În 1773, Iosif al II-lea, Împăratul Austriei și-a Sfântul Imperiu Roman, a vizitat Ghimbav, în perioada în care călătorea prin Transilvania și Brașov, a dormit o noapte într-o casă din centru in apropierea Bisericii Fortificate, el a fost atent la cererile locuitorilor, și pentru asta a primit porecla de „Bunul Împărat”. Cu această vizită a fost pornită construcția bisericii ortodoxe din Ghimbav (Biserica Sfânta Treime) încurajând emanciparea celorlalte culte religioase care sa găseau în zonă[8]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a orașului Ghimbav

     Români (91,48%)

     Maghiari (3,29%)

     Necunoscută (3,46%)

     Altă etnie (1,74%)


Componența confesională a orașului Ghimbav

     Ortodocși (86,24%)

     Romano-catolici (2,76%)

     Reformați (1,25%)

     Baptiști (1,12%)

     Necunoscută (3,55%)

     Altă religie (5,04%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ghimbav se ridică la 4.698 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.112 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,49%), cu o minoritate de maghiari (3,3%). Pentru 3,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,25%), dar există și minorități de romano-catolici (2,77%), reformați (1,26%) și baptiști (1,13%). Pentru 3,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Ghimbav este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionel Fliundra[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Uniunea Salvați România3       
Partidul Social Democrat3       
Partidul Verde2       

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica evanghelică fortificată „Sf. Petru”
Biserica „Sfânta Treime” (monument istoric)
  • Biserica fortificată „Sf. Petru” a sașilor. O Biserică evangelică tipică pentru regiunea Brașovului înconjurată de ziduri masive. Această formă de biserică a fost construită pentru apărarea locuitorilor satului în caz de atac. Baza zidurilor datează din secolul al XV-lea.Fortificația a fost de formă circulară, înconjurată de un șanț cu apa care era alimentat de Ghimbășel. Accesul la Biserica fortificată era în sud-estul acesteia pe un pod mobil.
    În anul 1876 în locul turnului cu intrarea în cetate a fost construită primăria Ghimbavului, și fortificația s-a ruinat în ultimii decennii.
  • În Ghimbav s-a inaugurat în anul 2009 pe drumul spre Cristian o Biserică Ortodoxă nouă, cu un acoperiș aurit, unică în România.

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelit, în anul 1920, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Ulterior s-a adăugat o placă de marmură în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă. Pe două plăci de marmură sunt înscrise numele eroilor.

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b en Weidenbach - www.genealogy.net
  2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  5. ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-507075  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ de Geschichte 1552-1755 - www.honigberg.net Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ de Lage und geschichtlicher Überblick - www.siebenbuerger.de „Locație și prezentare generală istorică ”
  8. ^ „Ghimbav: O viață în orașul meu”. amfostacolo.ro. Accesat în . 
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  11. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  12. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  13. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  14. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  15. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  16. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  17. ^ Date finale la alegerile locale 2020

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ghimbav