Purcăreni, Brașov

Purcăreni
Pürkerec
—  sat  —
Purcăreni Purcăreni (România) Localizarea satului pe harta României
Purcăreni Purcăreni (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°38′41″N 25°47′28″E ({{PAGENAME}})45.64472; 25.79111
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Tărlungeni
SIRUTA	42030
Atestare documentară	1500
Populație (2021)
- Total	1.341 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507222
Prefix telefonic	+40 x59
Prezență online
GeoNames
Purcăreni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) Purcăreni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)

Purcăreni este un sat în comuna Tărlungeni din județul Brașov, Transilvania, România. Prima atestare documentară a localității datează din 1387.

Numele satului

Numele localității Purcăreni are legatură cu faptul că locuitorii zonei erau consacrați datorită numeroaselor turme de porci și oi cu care ulterior aprovizionau cetatea Brașov. Mulți dintre voi știu că Săcelele de astăzi este format din cele 7 saticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin si Purcareni. 

Locul fosilifer Purcăreni

Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii, o rezervație naturală paleontologică și geologică, care a rămas mărturie a perioadei preistorice prin speciile fosile ce s-au păstrat în scoarța terestră.

Rezervația naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu faună (fosiliferă) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior.

Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine.

Cariera de la Purcăreni a fost deschisă în secolul al XIX-lea pentru exploatarea klipei calcaroase, însă a fost întreruptă în perioada 1950-1960. Calcarele fosilifere descopetite aici au determinat declararea zonei ca rezervație naturală, calcarele de Stramberg fiind considerate ca deosebit de reprezentative. Rezervația prezintă un dublu interes știintific: paleontologic, pentru fauna fosilizată, și geologic, pentru modul în care a evoluat tectonica locală.

Acces: DJ 103 A, Brașov – Purcăreni

Există două variante de acces: Prima prin partea de est a rezervației, pe traseul marcat cu triunghi alb cu fond galben. A doua variantă este pe partea vestică, pe Fâneața.

Biserica Ortodoxă

Se presupune că au existat biserici ortodoxe din lemn în acest sat încă de la întemeierea lui, însă primul lăcaș de cult ortodox este atestat documentar în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. A fost o biserică de lemn, în care a slujit preotul Bucur Crețu până în anul 1731 când acesta a fost transferat la Biserica Ortodoxă din Brașovul Vechi, iar la vârsta de 90 de ani a fost numit Protopop al Brașovului. 

Probabil pentru că bisericuța de lemn era deteriorată, credincioșii din Purcăreni la anul 1797 iunie 3 și-au ridicat, pe locul celei vechi, o biserică de piatră acoperită cu șindrilă și care avea hramul "Înălțarea Domnului". În vremea aceea slujeau Pr. Gheorghe Radovici care era si duhovnic, fiind mai bătrân, si Pr. Gheorghe Bogdanovici. 

La inceputul sec. al XX-lea, la 15 mai 1912, credincioșii din Purcăreni încep lucrările la actuala biserică, nu se cunosc motivele, și la 13 august 1913 este terminată construcția. Cea de a treia biserică a fost construită, cu binecuvântarea Mitropolitului Ardealului Ioan Metianu, în vremea Pr. Toma Giurgiu din piatră și cărămidă. Biserica a fost pictată parțial de pictorul Gordaef. Icoanele de pe iconistas pictate de acesta se păstrează în altarul bisericii. Mai târziu biserica a fost pictată, în tehnica frescă, de pictorul Gheorghe Dobrescu, când acesta avea vârsta de 80 de ani, împreună cu fiul său Misu Dobrescu între anii 1973-1977, inclusiv iconostasul, în vremea Pr. Gheorghe Luca. 

Șirul preoților care au slujit la Purcăreni și al căror nume s-a păstrat începe cu pr. Bucur Cretu, 1757-1797, apoi au urmat pr. Gheorghe Radovici, 1785-1801, pr. Gheorghe Bogdanovici, 1797- 1839, pr. Gheorghe Bogdan, 1839-1855, pr. Ion Bogdan, 1855-1907, pr. Toma Giurgiu, 1907-1937, pr. Traian Banciu, 1937-1945, pr. Gheorghe Luca, 1945-1982, pr. Victor Neamtu, 1982-1989, pr. Stelian Manolache, 1989-1992, pr. Petre Dragan, 1992 si in prezent.

Obiectiv memorial

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în anii 1937-1938 din initiativă cetățenească. Este împrejmuit de un ancadrament de forma patrată, cu laturi de 6,7 m și înălțime de 1,2 m. În centrul ancadramentului se află un obelisc din beton cu mozaic, format din trei trepte care simbolizează Sfânta Treime. În vârful obeliscului se află un mic postament, pe care este plasat un vultur cu aripile întinse, ce ține în gheare un stindard de luptă. În jurul obeliscului sunt amplasate 4 proiectile cu diametre de 25,7 cm și lungimi de 55,5 cm. În partea din față a monumentului, pe obelisc, se află o cruce de marmură neagră, sub care este stema statului, din bronz înnegrit. Sub stemă, cu majuscule de bronz, este scrisă următoarea inscripție: "În amintirea eroilor morți în războiul întregirii neamului". Pe două laturi ale obeliscului sunt trecute numele a 58 de militari căzuți eroic la datorie în luptele din Primul Război Mondial. Pe o altă fațadă este fixată o placă de bronz, montată în 1994, prin intervenția preotului Drăgan Petre, care conține numele celor 24 de eroi din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Galerie imagini

• 
  1826 - Danga pentru vitele din Purcăreni

Vezi și

• Locul fosilifer Purcăreni

Legături externe

• Rezervatia Naturala Purcăreni Arhivat în 17 martie 2016, la Wayback Machine. Pagina oficială a Ariei Naturale Protejate „Locul fosilifer Purcăreni”