Cuciulata, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cuciulata
Kucsuláta, Katscheloden
—  Sat  —
Cuciulata
Cuciulata
Cuciulata se află în România
Cuciulata
Cuciulata
Cuciulata (România)
Localizarea satului pe harta României
Cuciulata se află în Județul Brașov
Cuciulata
Cuciulata
Cuciulata (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°56′38″N 25°16′31″E / 45.94389°N 25.27528°E / 45.94389; 25.2752845°56′38″N 25°16′31″E / 45.94389°N 25.27528°E / 45.94389; 25.27528

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Brasov county coat of arms.png Brașov
Comună Hoghiz

SIRUTA 41202
Atestare documentară 1372

Altitudine 450 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 1.512 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 507097
Prefix telefonic +40 x68 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cuciulata în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Cuciulata în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Cuciulata (maghiară:Kucsuláta, germană: Katscheloden) este un sat în comuna Hoghiz din județul Brașov, Transilvania, România.

Denumirea[modificare | modificare sursă]

În prima atestare documentară (în anul 1372) Cuciulata purta numele de Kotzalad[2]. Denumirea este de origine maghiară, vine din antroponimul de origine turcica Kocsola "Chociola" la care s-a adăugat sufixul toponimic maghiar -d (echivalent al românescului -ești)[3]. Alte menționări: în 1589 - Kucsalota, în 1637 Kucstulata, iar în 1648 Kociulata.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munților Perșani, fiind traversată de pârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata și Lupșa.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice din Secolul I î.Hr. în locul numit Stogul lui Coțofan, în partea de SE a satului. Prima atestare documentară în limba română a localității Cuciulata datează din 16 iulie 1372 și reprezintă un hrisov din vremea lui Vlaicu Vodă, zis Basarab al II-lea, domnul Țarii Românești.

Din registrul recensământului organizat în Ardeal, la cererea episcopului greco-catolic Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adică circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân. Cuciulata făcea parte din protopiatul Veneția de Jos (Archidiaconatus Venecziensis). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: Kucsuláta, întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[4]

Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune.

În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului.

În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei Hoghiz.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Turla bisericii Cuvioasa Paraschiva
  • Biserica ortodoxă Cuvioasa Paraschiva datează din 1794.
  • Casa memorială Aron Pumnul.
  • Bisericuța din lemn.
  • Ruinele dacice de la Stogul lui Coțofan.

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

În urma cercetărilor arheologice din zona Cuciulății s-au descoperit importante artefacte.

  • În locul numit „Pleșița Pietroasă“ a fost identificată o așezare rurală marcată prin ceramică romană provincială.
  • În vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale și segmente dintr-un apeduct, iar în așezarea feudală de sec. VIII-IX, țigle romane au fost folosite la calota unui cuptor.
  • La sud de punctul „Gruiul Văcarului“ s-au descoperit monede romane.

Economie[modificare | modificare sursă]

Una din cele mai importante surse de venit a cuciulățenilor este Combinatul Lafarge-Romcim care produce ciment, folosind piatră de calcar din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, Poiana Popii și După Pleașă fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declarat români, 8 maghiari, un german, iar restul de 252 rromi (majoritatea trăind în cătunul Băieși). De asemenea, 1228 sunt ortodocși, 86 penticostali, 2 catolici și un evanghelist.

Populația istorică[5][modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația satului Cuciulata a evoluat astfel:

Recensământ După confesiune După etnie
Anul Total Ortodocși Greco-Catolici Romano-Catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Evrei Baptiști Penticostali Români Maghiari Germani Evrei Țigani Sârbi Slovaci
1850 1155 1043 76 18 8 1 7 1042 26 2 7 78
1857 1407 1201 168 21 12 4 1
1869 1553 1363 141 20 2 6 7 14
1880 1275 1193 60 2 7 2 3 8 1233 16 2 1 1
1890 1389 1210 36 28 78 1 24 12 1252 130 1
1900 1493 1341 35 25 58 1 17 16 1376 111 6
1910 1487 1280 64 28 74 9 14 18 1334 143 10
1920 1513 1357 143 13
1930 1358 1223 88 19 14 4 7 3 1311 41 3 3
1941 1484 1450 31
1956 1445
1966 1222 931 6 1 284
1977 1262 1230 4 1 27
1992 1230 1165 2 4 59 1027 2 1 200
2002 1335 1228 2 1 86 1074 8 1 252

Etnografie/Cultură[modificare | modificare sursă]

A doua zi de Crăciun tinerii vin îmbrăcați în costume tradiționale la biserică și colindă
Interior de casă

Tradiția[modificare | modificare sursă]

În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de bivol. De Bobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizează Plugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol.

Portul[modificare | modificare sursă]

Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete si femei, fusta, cheptar pentru iarna si ilic pentru vara.

Graiul[modificare | modificare sursă]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Înainte de 1918 în Cuciulata funcționa o școală românească sponsorizată și întreținută de sat. Cuciulata are o publicație locală, Foaie de Cuciulata, al cărei redactor este Vasile Strâmbu. În fiecare an se sărbătorește "fosnicul".

Administrație/Politică[modificare | modificare sursă]

Primarul comunei Hoghiz, din care face parte Cuciulata este Ion Șerban. Din administrație mai fac parte viceprimarul Ioan Boțoman și secretara Vilhelmina Fulop. Preotul satului este Mircea Comșa. În Cuciulata există oameni care doresc să promoveze satul Cuciulata la statut de comună, statut pierdut în urmă cu câteva zeci de ani. De asemenea s-a propus schimbarea denumirii localității în Aron Pumnul [6]. Cătunul Baieși face parte din satul Cuciulata și este locuit în totalitate de țigani.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Aron Pumnul a fost fruntaș în Revoluția de la 1848

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Tradiții[modificare | modificare sursă]

Portul locului[modificare | modificare sursă]

Alte[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Documenta Romaniae Historica. Seria B : Țara Românească. Volumul 1 : 1247-1500, București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966, documentul 5, p. 15.
  3. ^ vezi Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1997, vol. II, p. 765, Kocsola
  4. ^ Cf. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 408
  5. ^ hu Varga E. Árpád, Statistică detaliată privind demografia Transilvaniei - Religie. www.kia.hu
  6. ^ ro Ședința Camerei deputaților privind respingerea proiectului de lege pentru schimbarea denumirii satului Cuciulata, județul Brașov, în Aron Pumnul și declararea acestuia comuna Aron Pumnul. www.cdep.ro
  7. ^ Viorel Morariu (n. 1931, la Cuciulata) este un jucător român de rugby. A jucat în echipa României între 1953 și 1964.
  8. ^ ro Fragment din cartea Brazii se frâng dar nu se îndoiesc de Ion Gavrilă Ogoranu. www.miscarea.com

Legături externe[modificare | modificare sursă]