Confederația Germană de Nord

Norddeutscher Bund Confederația Germană de Nord   ← 1866 – 1871 → Steag Stema confederației după 1848 Confederația Germană de Nord (roșu). Statele germane din sud care s-au alăturat în 1871 la formarea Imperiului German sunt indicate în portocaliu. Alsacia-Lorena, teritoriul anexat în urma Războiului Franco-Prusac din 1871, este indicat cu o nuanță mai deschisă de portocaliu. Capitală Berlin Limbă/limbi germană Structură politică Federație Președinție Prusia, (Wilhelm I) Cancelar Otto von Bismark Istorie  - Fondare 16 aprilie 1866  - Formarea Federației 1 iulie 1867  - Unificarea Germaniei 13 ianuarie 1871

Istoria Germaniei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Triburile germanice
Perioada migrațiilor
Imperiu Francilor
Evul Mediu
Sfântul Imperiu Roman
Colonizarea răsăritului
Apariția națiunii germane
Confederația Rinului
Confederația Germană
Confederația Germană de Nord
Imperiul German
Imperiul German
Primul Război Mondial
Republica de la Weimar
Republica de la Weimar
Germania nazistă
Germania nazistă
Al Doilea Război Mondial
Germania postbelică
Germania între 1945-1990
Ocupația și împărțirea
Expulzarea germanilor
Republica Democrată Germană
Germania de Vest
Reunificarea Germaniei
Germania modernă
Germania
Portal Germania

Confederația Germană de Nord (germană Norddeutscher Bund) a luat ființă ca o alianță militară dintre 22 de state germane din nord în jurul Regatului Prusiei. În 1867 a fost transformată într-un stat federal ce a constituit punctul de formare al Imperiului German. Spre deosebire de Confederația Germană care l-a precedat, Confederația Germană de Nord a fost un stat în adevăratul sens al cuvântului. A permis consolidarea influenței Prusiei asupra Germaniei de Nord, care prin intermediul Uniunii Vamale Germane și printr-o serie de tratate de pace a reușit să controleze și statele germane din sud.

Federația a fost formată în urma victoriei Prusiei asupra Austriei în Războiul Austro-Prusac din 1866. Otto von Bismark a creat constituția în urma căreia regele Prusiei Wilhelm I a devenit președintele federației iar Bismark a devenit Cancelar (prim-ministru). Statele erau reprezentate în Bundesrat (Consiliul Federal) cu 43 de membrii în care Prusia deținea 17 posturi. Reichstagul era camera inferioară formată din membrii aleși prin sufragiu universal masculin.

În urma victoriei Prusiei asupra celui de Al Doilea Imperiu Francez în Războiul Franco-Prusac din 1871, Regatul Bavariei, Regatul Würtemberg, Marele Ducat Baden și partea din Marele Ducat Hessa care nu se afla deja în cadrul federației, s-au alăturat acesteia pentru a forma Imperiul German iar Wilhelm I a luat titlul de Împărat German (și nu Împărat al Germaniei deoarece Austria nu făcea parte din Imperiu).

Membri

Stat		Capitală
Regate (Königreiche)
	Prusia (Preußen) (inclusiv Lauenburg)	Berlin
	Saxonia (Sachsen)	Dresda
Mari Ducate (Großherzogtümer)
	Hessa (Hessen) (Doar partea de la nord de râul Main	Giessen
	Mecklenburg-Schwerin	Schwerin
	Mecklenburg-Strelitz	Neustrelitz
	Oldenburg	Oldenburg
	Sachsen-Weimar-Eisenach	Weimar
Ducate (Herzogtümer)
	Anhalt	Dessau
	Braunschweig	Braunschweig
	Saxe-Altenburg (Sachsen-Altenburg)	Altenburg
	Saxe-Coburg și Gotha (Sachsen-Coburg und Gotha)	Coburg
	Saxe-Meiningen (Sachsen-Meiningen)	Meiningen
Principalities (Fürstentümer)
	Lippe	Detmold
	Reuss, Linia Minoră	Gera
	Reuss, Linia Majoră	Greiz
	Schaumburg-Lippe	Bückeburg
	Schwarzburg-Rudolstadt	Rudolstadt
	Schwarzburg-Sondershausen	Sondershausen
	Waldeck-Pyrmont	Arolsen
Orașe Libere Hanseatice (Freie Hansestädte)
	Bremen
	Hamburg
	Lübeck