Medic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Medic (v. griech.: αρχίατρος archíatros = tămăduitor principal; archiater (latinizat)) cel ce se ocupă cu prevenţia, recunoaşterea (diagnoza), terapia şi urmările bolilor şi accidentelor.

Numărul mare al bolilor, precum şi numărul mare al posibilităţilor de tratare a lor a determinat împărţirea medicini umane în mai multe specialităţi, unde stomatolgia ocupă o poziţie aparte.

In limba de specialitate apare frecvent termenul de iatrogen de origine greacă: (γ)ιατρός, ιατήρ = provocat de tratament medical.

[modifică] Generalităţi

In general funcţia unui medic este aceea de vindecare a bolilor, fiind una din profesiile cele mai vechi ale omului, profesia de medic provine din ocupaţia de tămăduitor, ocupaţie care deja era practicată de preoţii din antichitate.

Din experienţa îndelungată în decursul istoriei, s-au cristalizat treptat bazele ştiinţifice în care este practicată medicina de azi.

Sociologia profesională indică faptul că profesia de medic trebuie să corespundă unui nivel înalt de etică morală, forma cea mai cunocută fiind „jurământul lui Hipocrat”, uneori fiind necesară metoda trierii cazurilor, când numărul răniţilor sau bolnavilor este foarte mare, medicul fiind suprasolicitat, în cazul unui război, sau când îşi periclitează propria viaţă în cazul unei epidemii periculoase.

Medicul pentru a-şi putea exercita profesia are nevoie de a studia medicina mai mulţi ani la o facultate de medcină, iar după absolvirea examenelor şi a unei practici primeşte aprobarea de medic.

Sunt paragrafe de lege care obligă la despăgubiri materiale. pe medicii care prin tratamente lor lipsite de succes, au dăunat sănătăţii pacientului.

Medicul este obligat ca să informeze pacientul despre operaţiile riscante pe care le intenţionează să le întreprindă, şi care le poate efectua numai după acceptarea operaţiei de către pacient.

[modifică] Referinţe

Medic în România