Medic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Medici care tratează un pacient traumatizat

Medicul (v. griech.: αρχίατρος archíatros = tămăduitor principal; archiater (latinizat)) este o persoană care se ocupă cu prevenția, recunoașterea (diagnoza), terapia și urmările bolilor și accidentelor. O doctoriță este o femeie medic.

Numărul mare al bolilor, precum și numărul mare al posibilităților de tratare a lor a determinat împărțirea medicini umane în mai multe specialități, unde stomatologia ocupă o poziție aparte.

În limbajul de specialitate apare frecvent termenul de iatrogen de origine greacă: (γ)ιατρός, ιατήρ = provocat de tratament medical.

Generalități[modificare | modificare sursă]

În general funcția unui medic este aceea de vindecare a bolilor, fiind una din profesiile cele mai vechi ale omului. Profesia de medic provine din ocupația de tămăduitor, ocupație care deja era practicată de preoții din antichitate.

Din experiența îndelungată în decursul istoriei, s-au cristalizat treptat bazele științifice în care este practicată medicina de azi.

Sociologia profesională indică faptul că profesia de medic trebuie să corespundă unui nivel înalt de etică morală, forma cea mai cunoscută fiind „jurământul lui Hippocrate”, uneori fiind necesară metoda trierii cazurilor, când numărul răniților sau bolnavilor este foarte mare, medicul fiind suprasolicitat, în cazul unui război, sau când își periclitează propria viață în cazul unei epidemii periculoase.

Medicul face parte din personalul sanitar. Pentru a-și putea exercita profesia are nevoie de a studia medicina mai mulți ani la o facultate de medicină, iar după absolvirea examenelor și a unei practici primește aprobarea de medic. Medicul trebuie să găsească limba comună cu pacientul. El trebuie să fie răbdător.

Există paragrafe de lege care obligă medicii la despăgubiri materiale dacă tratamentele lor au fost lipsite de succes și au dăunat sănătății pacientului.

Medicul este obligat ca să informeze pacientul despre operațiile riscante pe care le intenționează să le întreprindă, și care le poate efectua numai după acceptarea operației de către pacient.

Referințe[modificare | modificare sursă]