Adolf von Baeyer
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
.png) Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer in 1905 |
|
| Născut | 31 octombrie 1835 Berlin, Germania |
|---|---|
| Decedat | 20 august 1917 Starnberg, Germania |
| Rezidenţă | Germania |
| Naţionalitate | german |
| Domeniu | chimist |
| Instituţie | Universitatea din Berlin < /br> Academia de Comerţ din Berlin Universitatea din Strasbourg Universitatea din München |
| Alma Mater | Universitatea din Berlin |
| Conducător de doctorat | Robert Wilhelm Bunsen Friedrich August Kekulé |
| Doctoranzi | Emil Fischer John Ulric Nef Victor Villiger Carl Theodore Liebermann Carl Gräbe |
| Cunoscut pentru | sinteza indigoului |
| Premii |  Premiul Nobel pentru Chimie (1905) |
Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer (n. 31 octombrie 1835; d. 20 august 1917) a fost un chimist german, profesor universitar la München, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1905. A realizat sinteza indigoului, a descoperit condensarea ahidridei ftalice cu fenolii, a dezvoltat teoria tensiunii ciclurilor.
[modifică] Viaţa
Johann Friedrich Wilhelm Adolf este fiul locotenentului-general Johann Jakob Baeyer, care a pus bazele sistemului european de măsurare geodezică. Adolf face primele experimente chimice la 9 ani, descoperă la numai 12 ani o nouă sare dublă de cupru, iar la 13 ani efectuează primele teste asupra indigoului. Mai târziu, studiază doi ani matematica şi fizica, la Universitatea din Berlin, pentru a le abandona tot în favoarea primei sale pasiuni, chimia, pe care o aprofundează, începând cu 1856, la Heidelberg sub îndrumarea lui Robert Bunsen, apoi se îndreaptă spre laboratorul lui August Kekulé, chimist german cunoscut pentru studiile asupra componentelor chimice organice.
În anul în care devine profesor universitar, 1860, obţine şi postul de lector în chimie organică la Academia de Comerţ din Berlin, unde are un laborator spaţios. În 1871 este numit profesor la Universitatea din Strasbourg, fiind chemat, doi ani mai târziu, să ocupe postul de profesor de chimie lăsat de Justus von Liebig la Universitatea din München. Aici va pune bazele unui laborator de chimie unde îşi va desfăşura în continuare cercetările.
[modifică] Referinţe
- Dicţionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993, vol I, pag. 162
[modifică] Legături externe
|
|||||||||||||||||
