Premiul Nobel pentru Fizică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Listă de laureaţi ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent. 180 distincţii au fost acordate până în 2007.
| An | Nume | Ţară | Justificare |
|---|---|---|---|
| 1901 | Wilhelm Conrad Röntgen | „Ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze care îi poartă numele.” | |
| 1902 | Hendrik Antoon Lorentz | „Ca apreciere pentru serviciul extraordinar oferit prin studiile lor privind influenţa magnetismului asupra unor fenomene de radiaţie.” (Efectul Zeeman) | |
| Pieter Zeeman | |||
| 1903 | Antoine Henri Becquerel | „Ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea radioactivităţii spontane.” | |
| Pierre Marie Curie |
„Ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile lor asupra fenomenului radiaţiei descoperit de profesorul Henri Becquerel.” | ||
| 1904 | John William Strutt Rayleigh | „Pentru investigaţiile sale asupra densităţilor celor mai importante gaze şi pentru descoperirea argonului în legătură cu aceste studii.” | |
| 1905 | Philipp Eduard Anton von Lenard | „Pentru munca sa asupra razelor catodice.” | |
| 1906 | Sir Joseph John Thomson | „Ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigaţiilor sale teoretice şi experimentale asupra conducţiei electrice în gaze.” | |
| 1907 | Albert Abraham Michelson | „Pentru instrumentele sale de precizie optică şi investigaţiile spectroscopice şi metrologice efectuate cu ajutorul acestora”. (Experimentul Michelson–Morley) | |
| 1908 | Gabriel Lippmann | „Pentru metoda sa de reproducere fotografică a culorilor pe baza fenomenului de interferenţă.” | |
| 1909 | Guglielmo Marconi | „Ca apreciere pentru contribuţiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.” | |
| Karl Ferdinand Braun | |||
| 1910 | Johannes Diderik van der Waals | „Pentru munca sa în ecuaţia stării gazelor şi lichidelor.” | |
| 1911 | Wilhelm Wien | „Pentru descoperirile sale privind legile ce guvernează radiaţia căldurii.” | |
| 1912 | Nils Gustaf Dalén | „Pentru inventarea regulatoarelor automate destinate utilizării cu acumulatoare de gaz pentru iluminarea farurilor şi a geamandurilor.” | |
| 1913 | Heike Kamerlingh Onnes | „Pentru investigaţiile sale asupra proprietăţilor materiei la temperaturi joase care au condus, inter alia, la obţinerea heliului lichid.” | |
| 1914 | Max von Laue | „Pentru descoperirea difracţiei razelor X în cristale.” | |
| 1915 | Sir William Henry Bragg William Lawrence Bragg |
„Pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X.” | |
| 1916 | Nu a fost acordat. | Banii destinaţi premiului au fost transferaţi în Fondul Special al acestei secţiuni. | |
| 1917 | Charles Glover Barkla | „Pentru descoperirea radiaţiei Röntgen caracteristice a elementelor.” | |
| 1918 | Max Planck | „Ca apreciere pentru serviciile oferite în avansarea Fizicii prin descoperirea cuantelor de energie.” | |
| 1919 | Johannes Stark | „Pentru descoperirea efectului Doppler în raze de canal şi despicarea liniilor spectrale în câmpuri electrice.” (Razele de canal — în germană Kanalstrahlen — erau numite razele anodice, formate din ioni pozitivi.) | |
| 1920 | Charles Edouard Guillaume | „Ca apreciere pentru serviciul oferit în îmbunătăţirea măsurătorilor de precizie în Fizică prin descoperirea anomaliilor în aliajele de oţel cu nichel.” | |
| 1921 | Albert Einstein | „Pentru serviciul oferit Fizicii teoretice şi în special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric.” | |
| 1922 | Niels Henrik David Bohr | „Pentru serviciul în studiul structurii atomilor şi a radiaţiilor emanate de aceştia.” | |
| 1923 | Robert Andrews Millikan | „Pentru munca sa asupra încărcării elementară şi efectului fotoelectric.” | |
| 1924 | Karl Manne Georg Siegbahn | „Pentru descoperirile şi studiile în domeniul spectroscopiei razelor X.” | |
| 1925 | James Franck | „Pentru descoperirea legilor guvernând impactul unui electron asupra unui atom.” | |
| Gustav Ludwig Hertz | |||
| 1926 | Jean Baptiste Perrin | „Pentru munca sa privind structura discontinuă a materiei şi în special pentru descoperirea echilibrului sedimentar.” | |
| 1927 | Arthur Holly Compton | „Pentru descoperirea efectului numit după acesta.” Vezi Efectul Compton | |
| Charles Thomson Rees Wilson | „Pentru metoda sa de a face traseele particulelor încărcate electric vizibile prin condensarea cu abur.” | ||
| 1928 | Owen Willans Richardson | „Pentru munca sa privind fenomenul termionic şi în special pentru descoperirea legii numite după acesta.” | |
| 1929 | Prince Louis-Victor Pierre Raymond de Broglie | „Pentru descoperirea naturii de undă a electronilor.” | |
| 1930 | Sir Chandrasekhara Venkata Raman | „Pentru munca depusă în împrăştierea luminii şi pentru descoperirea efectului care-i poartă numele.” | |
| 1931 | Premiul în bani a fost alocat Fondului Special pentru această secţiune. | ||
| 1932 | Werner Karl Heisenberg | „Pentru crearea mecanicii cuantice, aplicarea căreia, inter alia, a dus la descoperirea formelor alotropice ale hidrogenului.” | |
| 1933 | Erwin Schrödinger | „Pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice.” | |
| Paul Adrien Maurice Dirac | |||
| 1934 | 1/3 din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar 2/3 Fondului Special pentru această secţiune. | ||
| 1935 | James Chadwick | „Pentru descoperirea neutronului.” | |
| 1936 | Victor Franz Hess | „Pentru descoperirea radiaţiei cosmice.” | |
| Carl David Anderson | „Pentru descoperirea pozitronului.” | ||
| 1937 | Clinton Joseph Davisson | „Pentru descoperirea experimentală a difracţiei electronilor prin cristale.” | |
| George Paget Thomson | |||
| 1938 | Enrico Fermi | „Pentru demonstraţiile existenţei de noi elemente radioactive produse de către iradiaţia de neutroni şi pentru descoperirea corelată a reacţiilor nucleare cauzate de către neutronii înceţi.” | |
| 1939 | Ernest Orlando Lawrence | „Pentru inventarea şi dezvoltarea ciclotronului şi pentru rezultatele obţinute cu acesta, în special cu referire la elementele radioactive artificiale.” | |
| 1940 | 1/3 din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar 2/3 Fondului Special pentru această secţiune. | ||
| 1941 | |||
| 1942 | |||
| 1943 | Otto Stern | „Pentru contribuţia sa la dezvoltarea metodei razelor moleculare şi pentru descoperirea momentului magnetic al protonului.” | |
| 1944 | Isidor Isaac Rabi | „Pentru metoda de rezonanţă pentru înregistrarea proprietăţilor magnetice a nucleelor atomice.” | |
| 1945 | Wolfgang Ernst Pauli | „Pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli.” | |
| 1946 | Percy Williams Bridgman | „Pentru inventarea unui aparat capabil să producă presiuni extrem de înalte şi pentru descoperirile făcute în domeniul fizicii presiunilor înalte.” | |
| 1947 | Sir Edward Victor Appleton | „Pentru cercetarea fizicii atmosferei superioare, în special pentru descoperirea aşa-numitului Strat Appleton.” | |
| 1948 | Patrick Maynard Stuart Blackett | „Pentru dezvoltarea metodei camerei cu ceaţă a lui Wilson şi pentru descoperirile posibile astfel în domeniul fizicii nucleare şi radiaţiei cosmice.” | |
| 1949 | Hideki Yukawa (湯川 秀樹) | „Pentru prevestirea existenţei mezonilor pe baza muncii teoretice asupra forţelor nucleare.” | |
| 1950 | Cecil Frank Powell | „Pentru dezvoltarea metodei fotografice pentru studierea proceselor nucleare şi descoperirile create prin această metodă privind mezonii.” | |
| 1951 | Sir John Douglas Cockcroft | „Pentru munca de pionieri în transmutarea nucleelor atomice prin particule atomice accelerate artificial.” | |
| Ernest Thomas Sinton Walton | |||
| 1952 | Felix Bloch | „Pentru dezvoltarea de noi metode pentru măsurările precise nuclearo-magnetice şi descoperirile în relaţie cu aceste metode.” | |
| Edward Mills Purcell | |||
| 1953 | Frits (Frederik) Zernike | „Pentru demonstrarea metodei contrastului de fază, în special pentru inventarea microscopului pentru contrast fazic.” | |
| 1954 | Max Born | „Pentru cercetarea fundamentală în mecanica cuantică, în special pentru interpretarea statistică a funcţiei de undă.” | |
| Walther Bothe | „Pentru metoda de coincidenţă şi descoperirile posibile prin aceasta.” | ||
| 1955 | Willis Eugene Lamb | „Pentru descoperirile sale privind structurile fine ale spectrului hidrogenului.” | |
| Polykarp Kusch | „Pentru precisa determinare a momentului magnetic al electronului.” | ||
| 1956 | William Bradford Shockley | „Pentru studiile asupra semiconductorilor şi descoperirea efectului tranzistor.” | |
| John Bardeen | |||
| Walter Houser Brattain | |||
| 1957 | Chen Ning Yang | „Pentru studiul aprofundat în aşa numitele legi de paritate care a dus la descoperiri importante privind particulele elementare.” | |
| Tsung-Dao Lee | |||
| 1958 | Pavel Alexeevici Cerenkov | „Pentru descoperirea şi interpretarea efectului Cerenkov.” | |
| Ilia Frank | |||
| Igor Evghenievici Tamm | |||
| 1959 | Emilio Gino Segre | „Pentru descoperirea antiprotonului.” | |
| Owen Chamberlain | |||
| 1960 | Donald Arthur Glaser | „Pentru inventarea camerei cu bule.” | |
| 1961 | Robert Hofstadter | „Pentru studiile sale revoluţionare a împărţirii electronilor în nucleele atomice şi pentru descoperirile astfel posibile privind structura nucleonilor.” | |
| Rudolf Ludwig Mössbauer | „Pentru studiile sale privind absorbţia de rezonanţă a radiaţiei gamma şi descoperirea corelată a efectului numit după acesta.” Vezi Efect Mossbauer | ||
| 1962 | Lev Davidovici Landau | „Pentru teoriile sale revoluţionare asupra materiei condensate, în special pentru heliul lichid.” | |
| 1963 | Eugene Paul Wigner | „Pentru contribuţiile în teoria nucleului atomic şi particulelor elementare, în particular prin descoperirea şi aplicarea principiilor de simetrie fundamentală.” | |
| Maria Goeppert-Mayer | „Pentru descoperirile privind structurii de înveliş nuclear.” | ||
| J. Hans D. Jensen | |||
| 1964 | Charles Hard Townes | „Pentru munca fundamentală în domeniul electronicii cuantice, care a condus la construirea de oscilatoare şi amplificatoare bazate pe principiul maser-laser.” | |
| Nikolai Ghenadievici Basov | |||
| Aleksandr Prohorov | |||
| 1965 | Sin-Itiro Tomonaga | „Pentru munca lor fundamentală în electrodinamica cuantică, având consecinţe însemnate în fizica particulelor elementare.” | |
| Julian Schwinger | |||
| Richard P. Feynman | |||
| 1966 | Alfred Kastler | „Pentru descoperirea şi dezvoltarea metodelor optice pentru studierea rezonanţelor herţiene în atomi.” | |
| 1967 | Hans Albrecht Bethe | „Pentru contribuţia sa în teoria reacţiilor nucleare, în special pentru descoperirile sale privind producerea energiei în stele.” | |
| 1968 | Luis Walter Alvarez | „Pentru contribuţiile decisive în fizica particulelor elementare, în particular pentru descoperirea unui număr mare de stări de rezonanţă, posibilă prin dezvoltarea sa în tehnica folosirii camerei cu bule şi analizei de date.” | |
| 1969 | Murray Gell-Mann | „Pentru contribuţiile şi descoperirile sale privind clasificarea particulelor elementare şi a interacţiunilor acestora.” | |
| 1970 | Hannes Olof Gösta Alfvén | „Pentru munca fundamentală şi descoperirile sale în hidrodinamica magnetică cu bogate aplicaţii în diferite părţi ale fizicii plasmei.” | |
| Louis Eugene Félix Néel | „Pentru munca fundamentală şi descoperirile privind antiferomagnetism şi feromagnetism, care au condus la importante aplicaţii în fizica stării solide.” | ||
| 1971 | Dennis Gabor | „Pentru inventarea şi dezvoltarea metodei holografice.” | |
| 1972 | John Bardeen | „Pentru teoria lor asupra supraconductivităţii, de obicei numită teoria BCS.” | |
| Leon Neil Cooper | |||
| John Robert Schrieffer | |||
| 1973 | Leo Esaki | „Pentru descoperirile lor experimentale privind efectul de canalizare în semiconductori şi supraconductori.” | |
| Ivar Giaever | |||
| Brian David Josephson | „Pentru prezicerile sale teoretice ale proprietăţilor unui supercurent printr-o barieră de tunel, în particular acele fenomene la care se face referire sub denumirea generală de Efect Josephson.” | ||
| 1974 | Sir Martin Ryle | „Pentru cercetările revoluţionare în astrofizica radio: Ryle pentru observaţiile şi invenţiile sale, în particular pentru tehnica sintezei de deschizătură, iar Hewish pentru rolul său decisiv în descoperirea pulsarilor.” | |
| Antony Hewish | |||
| 1975 | Aage Niels Bohr | „Pentru descopeririea legăturii între mişcarea colectivă şi mişcarea de particulă în nuclee atomice şi pentru dezvoltarea teoriei structurii nucleelor atomice bazate pe această legătură.” | |
| Ben Roy Mottelson | |||
| Leo James Rainwater | |||
| 1976 | Burton Richter | „Pentru munca revoluţionară în descoperirea unei grele particule elementare de un nou fel.” Cu alte cuvinte: pentru descoperirea particulei J/Ψ, care confirmă ipoteza că materia barionică (precum nucleele atomilor) este compusă din quarcuri. | |
| Samuel Chao Chung Ting | |||
| 1977 | Philip Warren Anderson | „Pentru studiile teoretice fundamentale asupra structurii electronice a sistemelor magnetice şi dezorganizate.” | |
| Sir Nevill Francis Mott | |||
| John Hasbrouck van Vleck | |||
| 1978 | Piotr Leonidovici Kapiţa | „Pentru invenţiile şi descoperirile sale de bază în domeniul fizicii temperaturilor joase.” | |
| Arno Allan Penzias | „Pentru descoperirea radiaţiei de fond de microunde cosmice.” | ||
| Robert Woodrow Wilson | |||
| 1979 | Sheldon Lee Glashow | „Pentru contribuţiile în teoria interacţiunii slabe şi electromagnetice unificate între particulele elementare, inter alia, prezicerea curentului neutru slab.” | |
| Abdus Salam | |||
| Steven Weinberg | |||
| 1980 | James Watson Cronin | „Pentru descoperirea de perturbanţe ale principiilor fundamentale ale simetriei în epoca k-mezonilor neutri.” | |
| Val Logsdon Fitch | |||
| 1981 | Nicolaas Bloembergen | „Pentru contribuţia lor în dezvoltarea spectroscopiei laser.” | |
| Arthur Leonard Schawlow | |||
| Kai Manne Börje Siegbahn | „Pentru contribuţia sa la dezvoltarea spectroscopiei cu electroni de rezoluţie înaltă.” | ||
| 1982 | Kenneth G. Wilson | „Pentru teoria sa a fenomenului critic în corelaţie cu tranziţiile fazice.” | |
| 1983 | Subrahmanyan Chandrasekhar | „Pentru studiile sale teoretice asupra proceselor fizice de importanţă a structurii şi evoluţiei stelelor.” Vezi Limită Chandrasekhar | |
| William Alfred Fowler | „Pentru studiile sale teoretice şi experimentale privind reacţiile nucleare de importanţă în formarea elementelor chimice în univers.” | ||
| 1984 | Carlo Rubbia | „Pentru contribuţia lor decisivă la marele proiect care a dus la descoperirea particulelor de câmp W şi Z, comunicatori de interacţiune scăzută.” | |
| Simon van der Meer | |||
| 1985 | Klaus von Klitzing | „Pentru descoperirea efectului Hall cunatificat.” | |
| 1986 | Ernst Ruska | „Pentru munca fundamentală în optica electronilor şi pentru inventarea primului microscop de electroni.” | |
| Gerd Binnig | „Pentru proiectarea microscopului de scanare şi canalizare.” | ||
| Heinrich Rohrer | |||
| 1987 | Johannes Georg Bednorz | „Pentru importanta breşă în descoperirea supraconductivităţii în materialele ceramice.” | |
| Karl Alexander Müller | |||
| 1988 | Leon Max Lederman | „Pentru metoda radiaţiei neutrino şi demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinoului scurtat.” | |
| Melvin Schwartz | |||
| Jack Steinberger | |||
| 1989 | Norman Foster Ramsey | „Pentru inventarea metodei domeniilor oscilatoare separate şi uzul său în maserul de hidrogen şi în alte momente atomice.” | |
| Hans Georg Dehmelt | „Pentru dezvoltarea tehnicii de prindere a ionilor.” | ||
| Wolfgang Paul | |||
| 1990 | Jerome I. Friedman | „Pentru cercetările de pionierat în domeniul împrăştierii profunde inelastice a electronilor asupra protonilor şi neutronilor legaţi, cercetări de o importanţă esenţială în dezvoltarea modelului quarkurilor în fizica particulelor | |
| Henry Way Kendall | |||
| Richard E. Taylor | |||
| 1991 | Pierre-Gilles de Gennes | „Pentru descoperirea faptului că metode dezvoltate pentru studiul fenomenelor normale în sisteme simple pot fi generalizate pentru forme mai complexe ale materiei, în particular pentru cristale lichide şi polimeri.” | |
| 1992 | Georges Charpak | „Pentru inventarea şi dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporţionale multi-fir.” | |
| 1993 | Russell Alan Hulse | „Pentru descoperirea unui nou tip de pulsar, o descoperire care a deschis noi posibilităţi pentru studiul gravitaţiei.” | |
| Joseph Hooton Taylor Jr. | |||
| 1994 | Bertram Brockhouse | „Pentru dezvoltarea spectroscopiei neutronilor.” | |
| Clifford Glenwood Shull | „Pentru dezvoltarea tehnicii difracţiei neutronilor.” | ||
| 1995 | Martin Lewis Perl | „Pentru descoperirea leptonului tau.” | |
| Frederick Reines | „Pentru identificarea neutrinului.” | ||
| 1996 | David Morris Lee | „Pentru descoperirea superfluidităţii în izotopul Heliu-3.” | |
| Douglas D. Osheroff | |||
| Robert Coleman Richardson | |||
| 1997 | Steven Chu | „Pentru dezvoltarea de metode de a răci şi capta atomi cu lumină laser.” | |
| Claude Cohen-Tannoudji | |||
| William Daniel Phillips | |||
| 1998 | Robert B. Laughlin | „Pentru descoperirea unui nou tip de fluid cuantic cu excitaţii încărcate fracţionar.” | |
| Horst Ludwig Störmer | |||
| Daniel Chee Tsui | |||
| 1999 | Gerardus 't Hooft | „Pentru clarificarea structurii cuantice a interacţiunilor slab-electrice în fizică.” | |
| Martinus J.G. Veltman | |||
| 2000 | Jores Ivanovici Alfiorov | „Pentru dezvoltarea structurilor eterogene de semiconductori utilizate în electronici optice şi de mare viteză.” | |
| Herbert Kroemer | |||
| Jack St. Clair Kilby | „Pentru contribuţia sa în inventarea circuitului integrat.” | ||
| 2001 | Eric Allin Cornell | „pentru obţinerea condensării Bose-Einstein în gaze diluate de atomi alcalini şi pentru studii iniţiale fundamentale asupra proprietăţilor condensaţilor” | |
| Wolfgang Ketterle | |||
| Carl Edwin Wieman | |||
| 2002 | Raymond Davis Jr. | „Pentru contribuţii revoluţionare în domeniul astrofizicii, în particular pentru identificarea neutrinilor cosmici.” | |
| Masatoshi Koshiba | |||
| Riccardo Giacconi | „Pentru contribuţii revoluţionare în domeniul astrofizicii, care au dus la descoperirea surselor razelor X cosmice.” | ||
| 2003 | Alexei Alexeevici Abrikosov | „Pentru contribuţii revoluţionare la teoria superconductorilor şi superfluidelor.” | |
| Vitali Lazarevici Ghinzburg | |||
| Anthony James Leggett | |||
| 2004 | David J. Gross | „Pentru descoperirea libertăţii asimptotice în teoria interacţiunii tari.” | |
| H. David Politzer | |||
| Frank Wilczek | |||
| 2005 | Roy J. Glauber | „Pentru contribuţia la teoria cuantică a coerenţei optice.” | |
| John L. Hall | „Pentru contribuţiile la dezvoltarea spectroscopiei de precizie pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica pieptenelui de frecvenţă optică” | ||
| Theodor W. Hänsch | |||
| 2006 | John C. Mather | „Pentru descoperirea formei de corp negru şi anizotropiei radiaţiei cosmice de fundal” | |
| George F. Smoot | |||
| 2007 | Albert Fert | „Pentru descoperirea magnetorezistenţei gigantice.” | |
| Peter Grünberg | |||
| 2008 | Yoichiro Nambu | „Pentru descoperirea mecanismului ruperii spontane a simetriei în fizica subatomică” | |
| Makoto Kobayashi | „Pentru descoperirea originii ruperii simetriei, ceea ce prezice existenţa a cel puţin trei familii de quarkuri în natură” | ||
| Toshihide Maskawa | |||
| 2009 | Charles Kuen Kao | „pentru mari realizări în domeniul transmisiei luminii prin fibre pentru comunicaţii optice” | |
| Willard Boyle | „pentru inventarea unui circuit semiconductor pentru achiziţia de imagine – senzorul CCD” | ||
| George E. Smith |
[modifică] Rangul după naţiuni
O naţiune poate fi numărată doar o dată pe an. Numărătoarea are la bază Wikipedia germană.
| Naţiunea | Număr premii |
|---|---|
| 56 | |
| 26 | |
| 20 | |
| 11 | |
| 6 | |
| 6 | |
| 4 | |
| 4 | |
| 3 | |
| 3 | |
| 3 | |
| 3 | |
| 2 | |
| 2 | |
| 1 | |
| 1 | |
| 1 | |
| 1 |
[modifică] Legături externe
- Fundaţia Nobel - Pagina oficială (sursa tuturor citatelor anterioare)
- Câştigători ai Premiului Nobel pentru Fizică
- Câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în 1965 Richard P. Feynman
| Premii Nobel |
| Ştiinţe |
| Chimie | Fiziologie sau Medicină | Fizică |
| Premiul Nobel pentru Literatură | Premiul Nobel pentru Economie | Premiul Nobel pentru Pace |