Havel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Codul Râului | |||||
|
|
|||||
| Date geografice | |||||
| Zonă de izvorâre | Ankershagen (MV) | ||||
| Cotă la izvor | 62,6 m | ||||
| Punct de izvorâre | {{{punct-izvor}}} | ||||
| Emisar | Elba | ||||
| Cotă la vărsare | 22 m Câmpia germană de Nord m | ||||
| Punct de vărsare | Havelberg (LSA) | ||||
| Diferenţă de altitudine | m | ||||
| Date hidrologice | |||||
| Bazin de recepţie | 24.096 km² | ||||
| Lungimea cursului de apă | 325 km | ||||
| Debit mediu | m³/s | ||||
| Debit maxim înregistrat | m³/s | ||||
| Debit minim înregistrat | m³/s | ||||
| Date generale | |||||
| traversate | |||||
| Localizare | Mecklenburg-Vorpommern, Brandenburg, Berlin, Sachsen-Anhalt | ||||
| Afluenţi | |||||
| Afluenţi de stânga | Woblitz, Briese, Tegeler Fließ, Spree, Nuthe, Buckau | ||||
| Afluenţi de dreapta | Rhin, Dosse | ||||
| Principalele localităţi traversate | Berlin, Potsdam, Brandenburg, Wesenberg, Fürstenberg, Zehdenick, Oranienburg, Birkenwerder, Hohen Neuendorf, Hennigsdorf, Werder, Rathenow, Havelberg, Krewelin, Ketzin | ||||
| Principalele baraje | |||||
| Principalele porturi | |||||
| Principalele poduri | |||||
| Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
|
|
|||||
| Unterhavel plus Spree ca. 560 km lungime | |||||
| modifică acest cadru | |||||
Havel este un râu care îşi are izvorul în Mecklenburg-Vorpommern curge prin o serie de lacuri traversează Brandenburg, Berlin şi se varsă la o diferenţă de altitudine 40,6 m şi la o distanţă aeriană de 69 km de izvor pe teritoriul Sachsen-Anhalt în Elba. Havel este cel mai lung afluent de dreapta al Elbei având un debit mediu de apă de 108 m3/secundă. După debitul de apă este pe locul trei ca afluent al Elbei după Moldau (Vltava) (150 m³/s) şi Saale (115 m³/s). Din lungimea totală de 325 de km a râului 285 de km curge pe teritoriul landului Brandenburg. Cea mai mare parte a lui fiind navigabilă fiind legat de un sistem de canale, nivelul apei fiind regularizat prin ecluze şi lacurile de acumulare aflate pe cursul său, care menţin cota apei constantă chiar pe perioade de secetă. Mai mare pericol îl prezintă inundaţiile provocate de creşterea nivelului apei din Elba. Cel mai important afluent al său este Spree care la vărsare aduce peste dublul debitului lui de apă iniţal a lui Havel (38 m³/s în comparaţie cu 15 m³/s), depăşindu-l şi în lungimea cursului apei (380 km). După aceste date s-ar putea considera Havel ca afluent al Spreeului, dar interpretarea istorică a rămas şi azi valabilă. In anul 2004 iubitorii de natură din Germania au declarat râul Havel ca „râu al anului 2004”.
[modifică] Cursul apei
Râul este subdivizat în:
- Obere Havel (Cursul superior) se întinde de la izvor până la Berlin
- Mittlere Havel (Cursul milociu) de la Berlin până la lacul Plauer
- Untere Havel (Cursul inferior) de la lacul Plauer până la vărsare în Elba
[modifică] Afluenţi şi canale
- Kammerkanal
- Woblitz
- Vosskanal,
- Templiner Gewässer
- Langer Trödel şi Finowkanal
- Oder-Havel-Kanal
- Ruppiner Kanal,
Gura de vărsare a Rhin-ului
- Oranienburger Kanal,
- Briese
- Havelkanal, de la Niederneuendorfer See (Havel) la Göttinsee (Havel)
- Niederneuendorfer Kanal, Strömung din Niederneuendorfer See (Havel) la Canalul principal
- Großer Havelländischer Hauptkanal,
- Tegeler Fließ
- Hohenzollernkanal respectiv Berlin-Spandauer Schiffahrtskanal, la Spree
- Spree
- Griebnitzkanal cu Prinz-Friedrich-Leopold-Kanal
- Sacrow-Paretzer Kanal, scurtătură de la Jungfernsee la Göttinsee
- Teltowkanal (prin Griebnitzsee şi Glienicker Laake), Pâraie Bäke
- Nuthe
- Wublitz
- Emster Kanal
- Silokanal, Canal paralel in Brandenburg.
- Elbe-Havel-Kanal
- Plane şi Temnitz
- Buckau
- Rhin (are la vest gura de vărsare)
- Dosse
- Neue Jäglitz
- Gnevsdorfer Vorfluter


